Ucraina a reluat, vineri, atacurile asupra rafinăriilor rusești după o pauză neoficială de aproximativ două săptămâni, lovind cu drone rafinăria Novokuibișevsk din regiunea Samara.
Rafinăria Novokuibișevsk, controlată de grupul petrolier rus Rosneft, a fost lovită masiv în noaptea de joi spre vineri. Imaginile publicate de canalele ucrainene de monitorizare arată coloane imense de fum negru ridicând peste țintă, confirmând amploarea atacului. Conform datelor disponibile, instalația prelucrează anual aproximativ 8,8 milioane de tone metrice de țiței și constituie o sursă importantă de combustibil pentru aviația rusă de luptă. Aceasta nu e prima dată când Novokuibișevsk este vizată — rafinăria a suferit atacuri și în august 2026, însă aceasta a fost prima lovitură majoră după acordul tacit de pauză.
Presiunile occidentale și calculul Kievului
The Wall Street Journal a relatat pe 29 octombrie că unitățile militare ucrainene responsabile cu operațiunile de lungă rază au primit instrucțiuni neoficiale de a suspenda atacurile asupra infrastructurii petroliere din Rusia. Oficialii din Kiev citați de publicație sugerau că pauza urma să se prolonge cel puțin până după alegerile prezidențiale americane din 3 noiembrie, moment în care calculele geopolitice se puteau schimba. Administrația Trump temea că o majorare a ofertei mondiale de combustibil (din cauza distrugerii rafinăriilor rusești) ar putea duce la creșterea prețurilor la pompă în SUA, o problemă electorală sensibilă.
Președintele Zelenski a confirmat posterior că a primit cerere expresă din partea Washingtonului de a nu viza rafinăriile. Într-o declarație, el a exprimat frustrare față de această poziție, sugerând că se simte „trădat” de presiunile americane. Pentru Kiev, atacurile asupra infrastructurii energetice rusești nu sunt o chestiune de scumpiri globale — sunt o necesitate strategică. Vânând rafinăriile și depozitele de combustibil, Ucraina afectează direct capacitatea Rusiei de a alimenta mașinăria militară și generează pierderi financiare substanțiale, bani pe care Moscova îi folosește pentru a finanța continuarea invaziei.
Campania strategică contra resurselor rusești
Ucraina desfășoară de aproximativ opt luni o campanie sistematică și agresivă de distrugere a infrastructurii energetice și petrolifere ruse. Atacurile nu se limitează la rafinării — dronele și rachetele ucrainene au devastat și depozite de combustibil, conducte, stații electrice și alte obiective ale sistemului de aprovizionare rus. Scopul declarat este dual: afectează logistica militară rusă și reduce veniturile de export ale Rusiei, slăbind astfel capacitatea acesteia de a continua finanțarea operațiunilor de luptă.
Atacul asupra Novokuibișevsk trebuie înțeles în contextul acestei strategii mai largi. Rafinăria Samara nu este doar o țintă aleatoare — este o sursă critică de jet fuel pentru aviația rusă și o facilitate de prelucrare cu valoare înaltă. Deși agențiile occidentale de investigație nu au putut verifica imediat amploarea pagubelor cauzate de loviturile din noaptea aceea, imaginile din teren sugerează daune semnificative. Cotidianul ucrainean Kyiv Independent a subliniat că verificarea independentă a distrugerii rămâne dificilă, însă conținutul video al locuitorilor din zonă lasă puțin loc pentru îndoială.
Ce înseamnă ruperea acordului neoficial
Reluarea atacurilor asupra rafinăriilor marchează un punct de tensiune clar între aliații ucraineni și administrația americană. Pentru Trump și echipa sa, calcul economic e simplă: prețurile la combustibil mai mici înaintea și după alegeri sunt un atu politic. Pentru Kiev, însă, continuarea invaziei rusești e o problemă existențială. Ucraina nu poate permite Rusiei să-și reconstruiască capacitățile energetice și financiare în timp ce razboiul continuă.
Atacul de vineri sugerează că Zelenski și statul major ucrainean au decis că presiunile Washington-ului, oricât de puternice ar fi, nu pot înlocui necesitatea strategică. Într-un fel, decizia reflectă realitatea: nici Statele Unite, nici nicio altă putere occidentală nu poate dicta Ucrainei cum să-și apere propria țară, atât timp cât conflictul e pe teritoriul acesteia. Totuși, ruperea acordului tacit cu administrația Trump — care plănuia să negocieze o pace cu Rusia după 3 noiembrie — complică dramatic peisajul politic și militar de pe care se vor decide următorii pași ai conflictului.
Rafinăria Novokuibișevsk va rămâne probabil în reparații pentru săptămâni. Efectul asupra economiei rusești și asupra aprovizionării armatei ruse nu e neglijabil. Dar impactul politic poate fi și mai grav: atacul de vineri consolidează percepția că Ucraina nu se plănuiește sub comanda externă, indiferent de cine cere. Pentru următoarele săptămâni, tensiunile dintre Kiev și Washington riscă să crească, mai ales dacă Trump va considera că Zelenski refuză instrucțiunile sale.
