China a militarizat complet cel puţin trei dintre cele câteva insule pe care le-a construit în disputata Mare a Chinei de Sud, înarmându-le cu sisteme de rachete anti-navă şi anti-aeriene, echipamente laser şi de bruiaj şi avioane de luptă, într-o mişcare din ce în ce mai agresivă care ameninţă toate naţiunile care operează în apropiere, a declarat duminică un comandant militar american de rang înalt, citat de Associated Press News.
Comandantul american pentru Indo-Pacific, amiralul John C. Aquilino, a declarat că acţiunile ostile sunt în contrast puternic cu asigurările date în trecut de preşedintele chinez Xi Jinping potrivit cărora Beijingul nu va transforma insulele artificiale din apele contestate în baze militare. Eforturile fac parte din “încordarea muşchilor” militari ai Chinei, susţine ofiţerul american.
„Cred că în ultimii 20 de ani am asistat la cea mai mare consolidare militară de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace din partea RPC. Şi-au avansat toate capacităţile şi această acumulare de înarmare este destabilizatoare pentru regiune”, a declarat Aquilino.
Beijingul nu a oferit comentarii imediate şi continua să susţină că profilul său militar este pur defensiv, dispus să protejeze ceea ce spune că sunt drepturile sale suverane. Dar, după ani de creştere a cheltuielilor militare, China se mândreşte acum cu al doilea cel mai mare buget de apărare din lume, după SUA, şi îşi modernizează rapid forţele cu sisteme de arme, inclusiv avionul de luptă invizibil J-20, rachete hipersonice şi două portavioane, cu un al treilea în construcţie.
Construcţia de arsenale de rachete, hangare pentru avioane, sisteme radar şi alte facilităţi militare pe Mischief Reef, Subi Reef şi Fiery Cross pare să fi fost finalizată, dar rămâne de văzut dacă China va continua construcţia de infrastructură militară în alte zone, a declarat Aquilino.
„Funcţia acestor insule este de a extinde capacitatea ofensivă a RPC dincolo de ţărmurile lor continentale. Pot zbura cu avioane de luptă, bombardiere, plus toate aceste capacităţi ofensive ale sistemelor de rachete”, a declarat el.
El a spus că orice avion militar şi civil care zboară deasupra căii navigabile disputate ar putea ajunge cu uşurinţă în raza de acţiune a sistemului de rachete al insulelor chineze.
„Aşadar, aceasta este ameninţarea care există, de aceea este atât de îngrijorătoare pentru militarizarea acestor insule. Ele ameninţă toate naţiunile care operează în vecinătate şi tot spaţiul maritim şi aerian internaţional”, a spus el.
China a încercat să îşi consolideze vastele pretenţii teritoriale asupra practic întregii Mări a Chinei de Sud prin construirea de baze insulare pe atoli de corali în urmă cu aproape un deceniu. Statele Unite au răspuns trimiţând navele sale de război prin regiune în ceea ce numesc misiuni de libertate de operare. SUA nu are revendicări proprii, dar a desfăşurat nave şi avioane ale marinei timp de decenii pentru a patrula şi a promova libera navigaţie în căile navigabile internaţionale şi în spaţiul aerian.
China se opune în mod obişnuit oricărei acţiuni a armatei americane în regiune. Celelalte părţi – Filipine, Vietnam, Malaezia, Taiwan şi Brunei – revendică total sau parţial marea, prin care se transportă anual bunuri în valoare de aproximativ 5 trilioane de dolari.
În ciuda agresiunii Chinei, conflictele teritoriale care durează de mult timp ar trebui rezolvate doar pe cale paşnică, a declarat Aquilino, care a citat ca model bun demersul de succes al guvernului filipinez de a supune disputele cu China la arbitraj internaţional în 2013.
Un tribunal de arbitraj susţinut de ONU, care s-a ocupat de acest caz, a invalidat pretenţiile istorice radicale ale Chinei în Marea Chinei de Sud, în conformitate cu Convenţia ONU privind dreptul mării. Beijingul a respins hotărârea ca pe o făcătură şi continuă să o sfideze.
