Bogatele resurse de petrol ale României, cunoscute încă din perioada Daciei Romane, au jucat un rol cheie în dezvoltarea economică a ţării din epoca modernă şi contemporană. În diferitele împrejurări istorice, petrolul românesc a reprezentat atât un avantaj, dar şi o sursă potenţială de nenorociri .După cum concluziona, cotidianul elveţian Neue Berner Zeitung:Regiunea Ploieşti a adus României multă bogăţie, dar şi gelozie din partea altor state.
Zăcămintele de mii de ani ale României sunt neprețuite, iar țara noastră a fost prima care a avut o sondă petrolieră, o rafinărie și a exportat benzină pentru prima dată în istorie.
În 1937, România deţinea locul 7 în lume privind rezervele mondiale de petrol, dupa: URSS, USA, Irak, Iran, Venezuela, Indiile Olandeze, estimându-se o rezervă de 95.000.000 tone, rezultând 5,4% din rezervele mondiale.
Din cele mai vechi timpuri subsolul României a fost bogat în hidrocarburi și acest lucru este atestat de urmele de petrol de pe bucățile de ceramică din secolul al II-lea descoperite în siturile araheologice
Urmele de petrol lăsate pe ceramica din secolul al II lea atestă faptul că încă din cele mai vechi timpuri subsolul României a fost bogat în hidrocarburi. Petrolul a fost exploatat pentru prima dată în Dacia Romană, unde era numit picula. Din secolul al XIII lea, petrolul a început să fie cunoscut în evul mediu românesc sub numele de păcură.
România are o experienţă de aproximativ 150 de ani în domeniul extracţie de petrol. La nivel mondial, în 1857, industria petrolieră româneacă a stabilit 3 premiere:
· a fost prima ţară din lume cu o producţie de petrol înregistrată oficial în statisticile internaţionale. The science of petroleum certifică în 1938, faptul că România a fost prima ţară din lume cu o producţie de petrol de 275 de tone înregistrată în statisticile internaţionale. A fost urmată de SUA în 1859, de Italia în 1860, de Canada în 1862 şi de Rusia în 1863.
· Prima sondă petrolieră comercială a fost construită în România. Primele “instalaţiile petroliere” din ţară au fost pompele de petrol de la Lucăceşti(Bacău). Pompele foloseau o metodă rudimentară de rafinare a petrolului asemănătoare cu cea folosită la obţinerea ţuicii îm cazane artizanale. Prima rafinărie industrială a fost construită de fraţii Mehedinţeanu la periferia Ploieştiului, pe strada Buna Vestire nr.174. Instalaţiile rafinăriei erau destul de primitive, fiind confecţionate din oţel forjat manual. Echipamentul a fost comandat din Germania de la compania Moltrecht. În decembrie 1856, începe construcţia “Fabricii de gaze” de la Ploiesti a lui Marin Mehedinţeanu.
· Bucureştiul a fost primul oraş din lume iluminat public cu petrol lampant. Petrolul lampant produs la Ploieşti avea calităţi deosebite:era incolor şi inodor şi ardea cu o flacară luminoasă de intesitate şi formă constantă, fără fum şi fără să lase cenuşă sau compuşi răşinoşi în fitil. Oferta de 336 de lei pentru fiecare felinar elimina orice concurentă. Începând cu 1 aprilie 1857, Bucureştiul avea să fie iluminat cu 1000 de lămpi.
Toate acestea au dus la transformarea orașului Ploiești în „capitala aurului negru”. Orașul devenise după anul 1856 cel mai mare producător de petrol din Europa. În țară existau 10 rafinării cu o capacitate de 34 de milioane de tone pe an din care 5 erau în jurul Ploieștiului, în județul Prahova.
Ca urmare a dezvoltării industriei petrolului din România la momentul respectiv, țara a înregistrat și alte premiere mondiale:
