„Detalii suplimentare privind incidentul de duminică rămân în curs de investigare, dar drona pare să fie rusească”, a declarat colonelul american Martin O’Donnell, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Aliat pentru Operații al NATO. Duminică dimineață, la ora 04:44, o țintă aeriană venind dinspre Republica Moldova a pătruns în spațiul aerian al României, la 24 de kilometri nord de Galați. La ora 05:01, era doborâtă.
Un F-18 al Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, dislocat la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” în cadrul misiunii NATO de Poliție Aeriană, a stabilit contactul radar cu drona și a primit aprobarea de angajare. Aparatul a fost distrus între localitățile Băleni și Cudalbi, în județul Galați, într-o zonă nepopulată. Alerta aeriană la nivelul județului a încetat la ora 05:20. Întreg episodul, de la detectare la neutralizare, a durat mai puțin de o jumătate de oră.
NATO confirmă: drona doborâtă la Galați pare de origine rusească
Declarația colonelului O’Donnell, transmisă prin Reuters și preluată de Agerpres, contează tocmai pentru că nu vine dintr-o sursă anonimă. Un purtător de cuvânt al NATO spune explicit, cu nume și grad, că drona „pare să fie rusească”. Investigația este în curs, formularea rămâne prudentă, dar direcția este clară.
Asta înseamnă că întreg episodul, de la detectare la neutralizare, a durat mai puțin de o jumătate de oră. E o cifră care spune ceva despre gradul de pregătire al sistemului aliat, dar și despre presiunea constantă la care este expusă granița de est a României. Că un F-18 spaniol a doborât drona și nu un aparat românesc nu diminuează reacția — dimpotrivă, demonstrează că mecanismul funcționează ca un întreg.
Reacțiile
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a felicitat piloții spanioli și militarii români de la centrul de comandă. „România își apără spațiul aerian, iar aliații noștri sunt alături de noi. Vigilență, reacție rapidă și solidaritate aliată, acestea sunt garanțiile concrete ale securității noastre”, a scris Miruță pe Facebook. A adăugat că drona a intrat fără permisiune în spațiul aerian național și că țara se află „în prima linie de apărare a Uniunii Europene”.
MApN a confirmat că monitorizează situația în permanență și că două avioane de vânătoare F-18 fuseseră ridicate preventiv în aer înainte de incident, ceea ce explică viteza de reacție. Detaliul că aparatele erau deja în zbor când a fost detectată drona nu e unul minor — înseamnă că sistemul de alertă funcționa anticipat, nu reactiv.
Ce urmează după incidentul de la Galați și de ce contează pentru România
România a mai trecut prin astfel de incidente. Fragmente de dronă au mai fost găsite pe teritoriul național, inclusiv la Plauru, în Tulcea, iar un obiect similar a fost adus de valuri la țărm în Olimp. Drona de duminică a intrat dinspre Republica Moldova, nu direct dinspre Ucraina — ceea ce ridică întrebări despre traiectorii și despre cât de departe pot ajunge astfel de aparate înainte să fie detectate.
Investigația NATO este în desfășurare, iar concluziile oficiale privind originea și tipul dronei urmează să fie comunicate. Dacă va fi confirmată oficial ca rusească, va fi un nou precedent diplomatic. Întrebarea nu e dacă vor mai urma astfel de incidente pe granița estică a României, ci cât de repede și cu ce consecințe — pentru că răspunsul la prima parte îl știm deja.
