Rusia a construit cel puțin zece baze militare secrete cu rampe de lansare pentru drone kamikaze cu reacție, capabile să lovească ținte din interiorul NATO. România se află în raza ipotetică de acțiune. NATO spune că e pregătit, dar tocmai asta e întrebarea care merită pusă serios.
Informațiile provin dintr-o investigație publicată de The Telegraph, care citează documente clasificate și imagini din satelit. Ziarul britanic a identificat cel puțin 59 de noi rampe de lansare amplasate de-a lungul frontierei Rusiei cu Belarus și Ucraina. Șapte dintre cele zece baze au fost deja folosite în atacuri recente la scară largă asupra Kievului — adică nu sunt instalații de rezervă, ci infrastructură activă de război.
Drone cu rază de 1.000 km: ce pot lovi Geran-4 și Geran-5
Dronele vizate sunt variantele Geran-4 și Geran-5, derivate din modelul iranian Shahed, echipate cu motor cu reacție. Geran-5 poartă un focos de 90 de kilograme și are o rază declarată de aproximativ 1.000 de kilometri. Asta pune Varșovia, Riga, Tallinn, Sofia și Bucureștiul direct în harta posibilelor ținte, alături de părți din Finlanda, Grecia, Ungaria, Slovacia și Turcia.
Apropierea bazelor de graniță nu e întâmplătoare. Cu cât distanța față de țintă e mai mică, cu atât dronele pot zbura la altitudini mai joase, pe rute mai imprevizibile, cu mai puțin timp de reacție pentru sistemele de apărare aeriană. Ucraina a simțit asta concret: atacurile în masă asupra Kievului din ultimele luni au exploatat exact această logică — saturarea sistemelor de interceptare prin volume mari lansate simultan din puncte multiple.
Aeroporturi civile reconvertite și evaluări de informații despre Polonia
Detaliul care schimbă tot: unele dintre aceste baze nu sunt construite pe terenuri militare izolate. The Telegraph notează că aeroporturi civile și instalații mixte au fost reconvertite în platforme operaționale pentru drone. Asta înseamnă că infrastructura e mai greu de identificat, mai greu de monitorizat și mai greu de atribuit în fața opiniei publice internaționale.
Și mai e ceva. The Telegraph relatează că oficiali ai serviciilor de informații din Europa și Statele Unite cred că Rusia analizează posibilitatea unei provocări armate pe teritoriul polonez — inclusiv atacuri cu rachete sau drone asupra infrastructurii critice. Nu e un scenariu de ficțiune: e o evaluare de informații, ceea ce schimbă cu totul greutatea discuției.
România în ecuație și ce urmează la summit-ul NATO din toamnă
Reacția NATO a venit rapid, dar în termeni deliberat generali. Un oficial al alianței a declarat ziarului britanic că NATO este „pregătit să apere fiecare centimetru al teritoriului aliat” și că va continua să-și consolideze „capacitățile de descurajare și apărare împotriva oricărei amenințări, inclusiv a dronelor.” Ceea ce nu se spune public e la fel de relevant: cum arată concret apărarea anti-dronă a flancului estic al NATO astăzi, câte sisteme sunt efectiv poziționate în România sau Polonia și ce timpi de reacție există față de o amenințare cu această rază.
Alianța urmează să discute extinderea capacităților anti-dronă la summit-ul NATO din toamnă. Până atunci, bazele există, rampele sunt funcționale și șapte dintre ele și-au dovedit deja eficiența împotriva Ucrainei. Granița dintre infrastructura de război împotriva Kievului și infrastructura de intimidare a NATO s-a estompat — aceleași rampe, aceleași drone, aceleași rute. Direcția se schimbă doar la comandă.
