Autoritățile discută o indexare a pensiilor cu 12% de la 1 ianuarie 2027, dar procentul depinde de spațiul bugetar. Dacă resursele nu vor permite, majorarea ar putea coborî sub 10%. Miza e uriașă: 12 miliarde de lei în plus la bugetul de pensii doar pentru a susține această creștere.
Pensiile românilor ar urma să fie indexate cu 12% la începutul anului 2027, dacă legea va fi aplicată integral și dacă bugetul de stat va permite acest lucru. Scenariul e în discuție publică, dar decizia finală depinde de proiecțiile bugetare pentru 2027, care nu sunt încă adoptate. Între timp, cifrele vehiculate sunt cât se poate de concrete.
Cât costă statul o indexare de 12%
Cheltuielile totale cu pensiile sunt estimate la aproximativ 158,7 miliarde de lei în prezent. O indexare de 12% ar urca această sumă la circa 170 de miliarde de lei în 2027, cu o nouă creștere spre 180 de miliarde în 2028. Diferența față de nivelul actual înseamnă un necesar suplimentar de aproximativ 12 miliarde de lei pentru anul viitor.
Sunt bani mulți. Și asta ridică o problemă pe care zona bancară o semnalează deja deschis: o parte din actualele cheltuieli cu pensiile sunt acoperite din împrumuturi. „Nu spune nimeni că nu vor fi resurse. Nimeni n-a spus că la anul pensiile nu se vor indexa. Vor fi bani, dar nu trebuie creșteri de 40%, cum a fost ultima dată. Sunt clar bani împrumutați și nu este normal să finanțezi cheltuieli permanente din venituri temporare” — aceasta e poziția exprimată public din sectorul bancar, un avertisment care merită luat în serios. Finanțarea cheltuielilor permanente din credite contractate pe termen scurt sau mediu este o soluție fragilă și costisitoare pe termen lung.
Detaliul care schimbă tot: 12% sau sub 10%
Există două scenarii realiste pe masă. Primul: indexarea integrală de 12%, conform legii pensiilor în vigoare. Al doilea: o majorare mai temperată, posibil sub 10%, dacă bugetul nu va acoperi procentul maxim. Această a doua variantă nu e o speculație — e menționată explicit în discuțiile publice ca alternativă în cazul în care resursele nu permit aplicarea integrală.
Indexarea pensiilor nu e același lucru cu marea recalculare din 2024, prin care pensiile au crescut în medie cu 520 de lei. Recalcularea a corectat inechitățile istorice dintre pensionari. Indexarea are un alt rol: ea compensează pierderea de putere de cumpărare cauzată de inflație și se aplică, de regulă, la începutul fiecărui an. Fără indexare, pensionarii pierd bani real față de prețuri — chiar dacă suma din cont rămâne aceeași pe hârtie.
Ce înseamnă o indexare de 12% în buzunar și ce urmează
Cifrele concrete ajută să înțelegi miza reală. La o pensie de 1.281 de lei, o indexare de 12% adaugă 165 de lei, ducând venitul lunar la 1.446 de lei. La o pensie de 2.000 de lei, câștigul ar fi de 240 de lei. La 3.000 de lei, creșterea ajunge la 360 de lei, iar pentru cei cu pensii de 4.000 de lei, suplimentul s-ar ridica la 480 de lei pe lună. Dacă indexarea va fi sub 10%, decalajul față de inflația reală din ultimii ani rămâne parțial neacoperit, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a pensionarilor continuă să erodeze lent.
Procentul final va fi cunoscut odată cu prezentarea proiectului de buget pentru 2027, cel mai probabil în toamna acestui an. Orice guvern aflat atunci la putere va trebui să aleagă între respectarea legii și constrângerile bugetare reale — iar România are deja unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană. Decizia din toamna lui 2026 nu va fi doar despre pensionari: va fi despre cum arată finanțele publice ale țării în 2027 și mai departe.
