„Independent este prima opţiune. Nu mai doresc să candidez eu din partea PSD. Este decizia mea”, a declarat Constantin Toma, primarul municipiului Buzău. Ruptura cu social-democrații, anunțată în această vară, pare acum definitivă.
Toma a rămas, deocamdată, membru PSD. Dar în luna iunie a renunțat la două funcții-cheie în structurile locale ale partidului: președinte al Organizației Municipale PSD Buzău și prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD Buzău. La momentul respectiv, a spus că demisiile sunt legate de criticile aduse conducerii centrale. „Sunt convins că atitudinea conducerii de la Buzău și a consilierilor locali PSD este legată de critica mea față de politica dusă de conducerea centrală a PSD, care a pus țara într-o situație foarte dificilă”, afirma edilul atunci. Nu era o simplă nemulțumire de culise — Toma ceruse alegeri anticipate și demisia lui Sorin Grindeanu, gesturi care, în logica internă a unui partid, echivalează cu o declarație de război față de propria tabără.
Ruptură pregătită metodic, nu spontană
Ceea ce pare o decizie bruscă are, de fapt, o cronologie clară. Tensiunile dintre Toma și conducerea PSD au escaladat treptat în prima jumătate a anului 2026. Demisiile din funcțiile de partid, în iunie, au fost primul semnal public al distanței față de organizație. Declarația din această săptămână confirmă că distanțarea nu s-a oprit acolo.
Edilul nu a exclus posibilitatea de a fi susținut de o altă formațiune politică, dar nu a precizat care. A închis, totuși, o ușă: nici AUR, nici SOS România nu intră în calcul. Asta înseamnă că, dacă nu rămâne strict independent, spectrul de opțiuni rămâne destul de îngust — forțe de centru-dreapta, eventual o construcție locală sau o platformă civică. Și mai e ceva: un primar care candidează independent după ce a administrat un oraș mare nu e neapărat dezavantajat. Dacă are rezultate solide în spate, eticheta de partid devine mai degrabă o povară decât un atu.
Scoruri de 78% îi dau o marjă reală de manevră
Constantin Toma a câștigat Primăria Buzău cu aproximativ 78% din voturi la un scrutin și cu circa 67% la cel următor. Sunt cifre rare în politica românească locală, unde câștiguri de 50-55% sunt deja considerate categorice. Această bază electorală îi oferă libertatea de a negocia din postura de favorit, nu de solicitant — poate alege dacă vrea sprijin politic sau dacă merge singur, poate stabili termeni, nu doar accepta oferte.
Situația lui Toma pune în lumină și o problemă mai largă a PSD: când un ales local cu 78% de susținere preferă să plece decât să rămână, semnalul pentru conducerea centrală nu e unul confortabil. Detaliul care schimbă tot: Toma nu pleacă dintr-o poziție slabă, ci tocmai din forță.
Ce urmează pentru Buzău și pentru PSD local
Alegerile locale sunt programate pentru 2028. Până atunci, Toma rămâne primar în exercițiu și va administra municipiul fără nicio constrângere de partid. Relația cu consilierii locali PSD — care rămân în consiliu — ar putea deveni mai complicată, în funcție de cum evoluează tensiunile. Decizia privind candidatura independentă sau un eventual sprijin din partea altui partid va trebui luată practic în 2027, când configurația politică națională va fi mai clară.
Un lucru rămâne cert: Constantin Toma intră în această etapă din postura celui mai puțin vulnerabil actor din ecuație. Cu două mandate câștigate zdrobitor și fără obligații față de un partid, are mai multă libertate decât orice alt primar din județ. Întrebarea nu e dacă va candida în 2028 — ci dacă PSD va găsi pe cineva care să-i facă față.
