„Nu pot accepta să fac ceva azi și mâine altceva”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, explicând de ce a absentat de la votul de miercuri pe legea integrității.
Legea ANI a trecut, miercuri, 26 august 2026, de votul final al Senatului cu 106 voturi „pentru” și 19 „împotrivă”. Senatul este for decizional, ceea ce înseamnă că actul normativ merge direct la promulgare, fără nicio altă etapă legislativă. Miza imediată: Dominic Fritz, primarul Timișoarei din partea USR, riscă să-și piardă mandatul în baza unui amendament inclus în lege și construit, susțin criticii, special împotriva sa.
Legea ANI este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență și trebuia adoptată până la 31 august pentru ca România să nu rateze o tranșă de 770 de milioane de euro. Tocmai această presiune financiară a fost argumentul invocat de PNL pentru a vota un proiect față de care are rezerve serioase.
De ce a votat PNL o lege pe care o consideră imorală
Premierul Ilie Bolojan a recunoscut deschis tensiunea din interiorul partidului. „Votul în privința legii ANI a fost unul greu pentru PNL, pentru că o prevedere care schimbă regulile în timpul jocului este profund imorală și incorectă, indiferent prin ce artificii juridice ar fi explicată”, a scris el pe Facebook imediat după vot.
Și totuși, PNL a apăsat butonul verde. Explicația lui Bolojan: interesul țării de a îndeplini jaloanele până la sfârșitul lunii este superior oricărei alte discuții. Altfel spus, partidul a ales banii europeni în locul unui principiu pe care chiar el l-a enunțat public. Bolojan a promis că PNL va susține corectarea legii ulterior, alături de USR. E greu să nu citești asta ca pe o capitulare calculată — știau ce votează, au numit-o imorală și au votat-o oricum.
Amendamentul care l-a vizat pe Fritz a fost introdus în lege de PSD și AUR. Prevederea extinde obligațiile de declarare a averii și la persoane aflate în relații „asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii. Varianta inițială propusă de AUR a fost declarată neconstituțională în unanimitate de Curtea Constituțională pe 17 august; varianta finală a trecut testul CCR cu majoritate de judecători. Fritz, care este în concubinaj, ar intra sub incidența acestei prevederi cu efect retroactiv, expunându-se unei incompatibilități și pierderii funcției.
Reacțiile care fracturează coaliția
USR a votat împotrivă și nu a tăcut după. Purtătorul de cuvânt Cristian Seidler a publicat pe Facebook un text dur: „E fals că România avea de ales între 770 de milioane de euro și stingerea luminii democratice. Legea trebuia respinsă și adoptată una nouă, curățată de tendințe dictatoriale nedemocratice, așa cum a fost depusă de USR. Dar PNL și UDMR au închis ochii folosindu-se de un pretext convenabil lor. Istoria va consemna cine a apăsat butonul.”
Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a anunțat că relația cu PNL va fi reevaluată — nu e o amenințare vagă, ci un semnal că tensiunea din coaliție a atins un prag nou. Și în AUR lucrurile n-au mers lin: Petrișor Peiu a absentat de la vot, iar în paralel a scris că „deputații AUR au votat împotrivă, fără să se consulte cu mine” — o fisură vizibilă în disciplina internă a partidului.
Ce urmează după promulgarea legii ANI
Legea merge acum la președinte pentru promulgare. Odată promulgată, ANI va putea deschide o investigație privind situația lui Fritz, care, dacă se finalizează cu un raport de incompatibilitate, declanșează procedura de încetare a mandatului. Nu e un proces de câteva zile — anchetele ANI durează luni — dar tabloul juridic s-a schimbat fundamental față de ieri.
Termenul de 31 august pentru îndeplinirea jalonului PNRR rămâne borna care a dictat tot ce s-a întâmplat azi. România primește banii, dar prețul politic intern abia acum se vede în toată dimensiunea lui. Rămâne întrebarea pe care Seidler a pus-o cel mai bine: cine va plăti, de fapt, nota de plată a acestui vot?
