Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că din 2027 inspectorii ANAF vor fi plătiți în funcție de rezultate — iar cei care nu performează vor simți asta direct în salariu. Reforma fiscală iese din zona declarațiilor și intră în cifre concrete.
Timp de ani întregi, cuvântul „reformă” a circulat prin declarații politice până când și-a pierdut orice greutate. Nazare știe asta. „Am auzit de atât de multe ori cuvântul «reformă», încât noțiunea aproape și-a pierdut sensul de bază și a devenit un termen abstract”, a recunoscut el deschis. Tocmai de aceea, guvernul a ales să construiască pe cifre, nu pe promisiuni.
Cifrele care susțin reforma ANAF în 2026
Iar cifrele există. În primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a scăzut cu 28,36 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, iar veniturile bugetare au crescut cu 11,2%. ANAF a colectat, în perioada august–decembrie 2025, 215,18 miliarde de lei — cu aproape 20 de miliarde mai mult decât în același interval din 2024. Primul semestru din 2026 a adus 267,6 miliarde de lei, cu 22,4 miliarde peste primul semestru din 2025.
Cum s-a ajuns aici? Nu printr-o singură decizie spectaculoasă, ci printr-o schimbare treptată de metodă. ANAF a mutat accentul de la numărul brut de controale la calitatea lor. În loc să trimită inspectori peste tot, instituția a început să folosească date — RO e-Factura, SAF-T, analiza de risc — pentru a lovi acolo unde frauda fiscală chiar există. Declarația Unică digitală precompletată, platforma eLicitațiiANAF și aplicația iBon sunt primele semne vizibile ale acestei schimbări. Noul SPV și noul portal ANAF sunt aproape gata.
Ce înseamnă, concret, KPI-ii pentru inspectorii fiscali
Detaliul care schimbă tot vine din 2027. Atunci vor fi introduși indicatori de performanță clari, măsurabili și verificabili pentru fiecare inspector fiscal. Nu va mai conta câte dosare a deschis sau ce sume a stabilit inițial pe hârtie. „Va conta dacă a identificat corect riscul, dacă a țintit corect controlul și dacă decizia este una justă și sustenabilă”, a spus Nazare. Un inspector care deschide zece controale și le pierde pe toate în instanță nu mai poate fi tratat la fel cu unul care deschide trei și le câștigă pe toate.
Asta înseamnă, concret, că salariile vor fi legate de calitatea muncii. Cei care performează — mai mult. Cei care nu produc rezultate reale — mai puțin. E un principiu elementar în orice organizație funcțională, dar care a lipsit aproape complet din administrația fiscală românească. Pentru un contribuabil obișnuit, miza e directă: un ANAF evaluat după calitate, nu după volum, are un stimulent să nu mai hărțuiască firme mici cu controale inutile. Frauda mare și economia subterană ar trebui să absoarbă energia instituției. Dacă KPI-ii sunt construiți corect, presiunea internă se va muta acolo.
Ce trebuie să se întâmple până la 1 ianuarie 2027
Cadrul legal și tehnic trebuie pus la punct înainte de sfârșitul anului viitor. Sistemele digitale trebuie finalizate, iar mecanismul de evaluare trebuie construit astfel încât să nu poată fi ocolit prin relații sau vechime în funcție. Nazare a legat această etapă de un jalon PNRR — ceea ce adaugă o presiune externă reală, nu doar una declarativă.
Reforma ANAF a produs primele rezultate măsurabile. Pasul următor e să schimbe ce se întâmplă în interiorul instituției — cine avansează, cine câștigă mai mult și cine suportă consecințele dacă nu livrează. Dacă mecanismul din 2027 funcționează cu adevărat, va fi prima dată când un funcționar fiscal român simte că munca lui proastă are un cost personal. Asta ar fi, cu adevărat, o schimbare.
