Ministrul Muncii Dragoș Pîslaru a anunțat pe 4 iunie că legea salarizării bugetarilor va fi modificată față de varianta lansată în dezbatere publică pe 25 mai. Proiectul actualizat merge în Parlament pe 15 iunie, cu vot final așteptat înainte de sfârșitul lunii. Și mai e ceva: pentru militari, schimbarea nu înseamnă doar cifre diferite pe statul de plată — înseamnă dispariția normei de hrană ca venit separat.
Declarația ministrului vine după zile de presiune din partea angajaților din sistemul public. Reprezentanți din Sănătate, Educație, Apărare și Cultură au purtat consultări cu Ministerul Muncii, iar tensiunea generată de varianta inițială a fost suficient de mare încât guvernul a ales să revină cu ajustări înainte de depunerea proiectului în Parlament. Miza acestei legi e una reală și de durată: sistemul actual de salarizare bugetară e construit pe zeci de legi suprapuse, excepții îngrămădite unele peste altele și sporuri care au crescut haotic decenii la rând. Intenția reformei e să simplifice tot printr-un mecanism uniform — o valoare de referință de 4.100 de lei și coeficienți de ierarhizare diferențiați după funcție și nivel de studii.
Cine câștigă și cine rămâne pe loc
Potrivit datelor prezentate de Pîslaru, aproximativ 56% dintre posturi vor înregistra creșteri salariale. Concret: 21% dintre angajați ar urma să primească majorări de peste 10%, alți 14% între cinci și zece la sută, iar 21% sub cinci procente, dar totuși cu plus. Pentru restul de 44% dintre posturi sunt prevăzute mecanisme compensatorii, care să blocheze scăderile efective de venituri în perioada de tranziție.
Ministrul a explicat și mecanismul de protecție pentru angajații cu salarii mici: „Noi lucrăm ca să ne asigurăm că în baza piramidei de salarizare nu va exista această chestiune cu partea tranzitorie, adică nimeni care are salarii sub coeficientul de 2, adică sub 8.200 de lei brut, ar trebui să nu avem această problemă a scăderii salariilor.” Formularea e ocolită și asta n-ar trebui ignorată. „Ar trebui să nu avem această problemă” e departe de o garanție fermă. Cei 44% de posturi cu mecanisme compensatorii sunt, de fapt, oameni care, în noua grilă, ar câștiga mai puțin decât acum — și care depind de aceste compensații ca să nu simtă reducerea.
Norma de hrană a militarilor intră în salariul de bază
Aici intervine partea importantă. Noua formulă prevede că norma de hrană, care până acum era un venit distinct în statul de plată al militarilor, se integrează în salariul de bază. Practic, suma rămâne — în teorie — dar își schimbă natura juridică și fiscală. Norma de hrană a fost, timp de mulți ani, un avantaj calculat separat și care intra diferit în baza de calcul pentru alte drepturi: concedii, sporuri, pensie. Odată absorbită în salariul de bază, modul în care influențează aceste calcule se poate schimba.
Ministrul a precizat că militarii vor beneficia și de sporuri și gradații specifice pe lângă coeficienții aplicați valorii de referință de 4.100 de lei, iar exemplele oferite arată că veniturile variază în funcție de grad, funcție și vechime. Problema e că exemplele punctuale prezentate la o conferință de presă nu înlocuiesc o analiză completă, tip per tip de grad și funcție. Federațiile sindicale din Apărare au cerut tocmai asta — o simulare detaliată pentru fiecare categorie — și răspunsul va veni, probabil, odată cu forma finală a proiectului depus în Parlament.
Calendarul legii salarizării bugetarilor și ce mai poate schimba
Proiectul ajunge la Parlament pe 15 iunie. Guvernul a spus că vrea vot final înainte de 30 iunie — un calendar strâns, mai ales că dezbaterea parlamentară poate aduce și alte amendamente, nu doar cele negociate în consultările din această săptămână. Legea salarizării bugetarilor a mai trecut prin tentative de reformă în ultimii ani. Niciuna nu a rezistat în forma propusă inițial, pentru că orice modificare a grilei de salarizare creează câștigători și perdanți, iar perdanții fac mai mult zgomot decât câștigătorii. De data asta, guvernul a ales să absoarbă o parte din reacții înainte de depunere, nu după.
Ce ar trebui să urmărești în perioada imediat următoare: amendamentele pe care comisiile parlamentare le vor introduce după 15 iunie și, mai ales, dacă mecanismele compensatorii pentru cei 44% de posturi vor fi definite explicit în lege sau lăsate pe seama unor norme metodologice ulterioare. Diferența dintre cele două variante e uriașă în practică. Orice lege a salarizării bugetare e, până la urmă, o promisiune cu termen. Promisiunea aceasta are termen 30 iunie.
