Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale, a fost ridicat din trafic de procurorii DIICOT în dimineața zilei de 21 septembrie, într-o operațiune care a pus capat unei anchete de doi ani visant presupuse înșelăciuni în scop de obținere de fonduri.
Operațiunea a inclus percheziții simultane la cinci adrese din București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. Alți doi suspecți — Ionel Rusen și Ion Negoescu — au fost, de asemenea, vizați de mandate de percheziție. Ancheta DIICOT a fost inițiată pe baza unei plângeri a omului de afaceri Răzvan Leu din Buzău, care susține că a fost păgubit după ce a încredințat fonduri grupării pe promisiunea unui credit de șase milioane de euro.
Mecanismul fraudei este destul de sofisticat și se bazează pe o împărțire precisă a rolurilor în cadrul grupării. Georgescu ar fi avut funcția de lider, cel care lua decizii și coordona contactele cu victimele potențiale. Ceilalți doi membri au fost prezentați drept oameni de afaceri prosperi, administratori ai unor companii străine cu acces la instituții financiare bancare internaționale. Potrivit descrierii procurorilor, aceștia au contactat persoane cu intenția de a-și dezvolta afaceri în România și au promis accesul la creditare substantially — prima ofertă conținea șase milioane de euro.
Contactele inițiale au avut loc în septembrie 2021, pe raza municipiului București și a județului Argeș. Ulterior, negocierile s-au mutat pe teritoriul Marii Britanii, probabil pentru a crea impresia unei operațiuni internaționale legitimă. Într-o fază anterioară, victima a fost convinsă să transfere suma de 1.000.100 euro ca „garanție” pentru accesarea creditului. Odată transfer efectuat, gruparea a reluat contactul, anunțând o nouă oportunitate: creditarea putea fi majorată la 15 milioane de euro, sub condiția unei garanții suplimentare. Victima a transferat încă 100.000 euro, pentru un total de prejudiciu de 1.100.100 euro.
Operațiunea a ridicat Georgescu din mașină în timp ce se îndrepta către o sală de sport cu bazin din București. Transportat la locuința din Mogoșoaia, el a fost pus în fața unor percheziții domiciliare care urmăreau recuperarea dovezilor — corespondenți, documente de tranzacție, echipamente electronice. Decizia de a-l ridica din trafic, în loc de a fi adus voluntar pentru audieri, sugerează o evaluare a riscului de evaziune sau distrugere de probe de către procurori.
Reacția politică nu a întârziat. George Simion, liderul AUR, a publicat pe Facebook un mesaj în care denunță operațiunea drept abuz și dictatură, susținând că „oricare din noi poate fi următorul”. Acest mesaj reflectă o diviziune politică mai largă privind instituțiile de drept și independența acestora — pentru unii actori politici, orice investigație asupra unui aliat politic e interpretată ca represiune de stat, nu ca anchetă de rutină.
Cristela Georgescu, soția fostului candidat, va fi audiată în cauză, potrivit comunicatelor DIICOT. Ancheta include și comisii rogatorii în Italia, Elveția și Marea Britanie, ceea ce arată că probe și urmăriri se întind dincolo de granițele României. Coordonarea cu autoritățile straine sugerează că gruparea poate fi avut operațiuni și pe alte teritorii.
Cazul evidențiază o vulnerabilitate a ecosistemului de credite și investiții românești: existența unor oameni de afaceri dispuși să intre în operațiuni cu promisiuni vagi de finanțare, în speranța unei scăpări rapide din dificultăți economice. Gruparea din cazul de față s-a aprovizionat cu victime din aceasta categorie, iar metodele sale — promisiuni de credit imens, contact în străinătate, urgență artificială pentru noi garanții — sunt deja cunoscute din alte cazuri de înșelăciune organizată.
Audierile au loc la sediul DIICOT din structura centrală. Procurorii au timp limitat în care să menține măsurile preventive (arestări, sechestrări); o decizie asupra continuării anchetei și a acuzațiilor formale ar putea surveni în următoarele zile. Cazul va fi probabil urmărit atât în media cât și în sfera politică, dat fiind profilul public al lui Georgescu și reacțiile deja declanșate ale unor lideri politici care îl consideră apropiat ideologic.
