„Vrea tot. Eu cu ce rămân?” – exclamația lui Ilie Bolojan rezumă pe deplin tensiunile care au izbucnit miercuri la Palatul Victoria, în mijlocul negocierilor pentru formarea unui nou Guvern.
Contextul acestor negocieri e marcat de fragilitate. Nici una dintre variantele guvernamentale care s-au derulat în ultimele săptămâni nu a reușit să trungă parlamentul cu o majoritate suficientă. Varianta Bolojan a căzut, Grindeanu de la PSD s-a retras din joc, iar acum Mureșan încearcă să găsească o cale viabilă. Faptul că nu deține o majoritate cimentată înainte chiar de a începe negocierile pune o presiune suplimentară asupra fiecărui jucător. Fiecare partid știe că, pentru a fi inclus în calcule, trebuie să ceară cât mai mult – nu din poftă, ci din calcul politic, din teama că va rămâne singur.
Dominic Fritz, liderul USR și primarul Bucureștiului, s-a remarcat prin pretențiile sale considerabil mai mari decât cele ale colegilor de coaliție. USR solicită șase ministere: Economie, Transporturi, Apărare, Externe, Justiție și Muncă. Aceasta ar putea părea o cerere rezonabilă pentru un partid cu o anumită putere parlamentară, doar că modul în care Fritz și-a argumentat solicitările a deranjat mai grav decât expected. Sursele politice care au ieșit din sala de negocieri spun că liderul USR și-a susținut pretențiile prin argument că ar avea pe lista internă nu mai puțin de cinci specialiști pentru portofoliul Justiției – și că „se supără pe el” dacă nu obține exact aceasta.
PNL, prin Ilie Bolojan, cere șapte ministere: Interne, Finanțe, Energie, Educație, Mediu, Sănătate și Fonduri Europene. E o cerere pe care poate o justifică prin poziția dominantă de care liberalii au dispus în Parlament și în structurile administrației. Cu toate acestea, Bolojan era gata să negocieze și să cedeze teren. Problema era că, pe măsură ce accepta concesii, vedea că Fritz nu face același lucru. Iritația liderului PNL a culminat cu interogația pe care a rostulado cu vădită frustrare: „Eu cu ce mai rămân?” Vorba pare simplă, dar din spatele ei se întinde o întrebare mult mai complexă: cum negociezi cu cineva care nu pare gata să accepte nimic altceva decât ce și-a propus?
UDMR și Kelemen Hunor au intrat în discuție cu o strategie diferită. Partidul minorității maghiare nu cere jumătate din guvern; cere trei ministere – Dezvoltare, Agricultură și Cultură. Dar aici apare al doilea nod al conflictului. Kelemen Hunor, secretar de stat și o figură importantă în guvernanța UDMR, vrea ministerul Justiției pentru partidul său. Justiția e un portofoliu strategic: oferă acces la mecanisme de decizie, permite unui partid mic să aibă și o voce mai greu de ignorat. De mai bine de doi ani, UDMR a dus o luptă pentru a-și asigura o poziție mai puternică în stat, iar controlul asupra Justiției ar fi fost o victorie simbolică și practică.
Doar că Dominic Fritz a respins ferm propunerea. USR vrea Justiția pentru sine, și în nici un caz nu o va ceda. Discuția pe marginea acestui portofoliu a fost poate cea mai tensionată. Fritz a invocat nu doar dorința USR, ci și o justificare: partidul său are cinci specialiști care aspiră la funcția de ministru al Justiției, iar renunțarea ar înfuria interni. Și mai mult, a argumentat că „USR vrea să rezolve problemele din Justiție, care sunt multe”. E un argument care sună nobil pe suprafață, dar care în realitatea negocierilor sună mai mult a refuz polite. Pentru Kelemen Hunor, aceasta a fost o pălmuire.
Între timp, s-a conturat și o listă preliminară a ministrilor potențiali. Sursele politice citează: Cătălin Drulă (USR) pentru Transporturi, Irineu Darău (USR) pentru Economie, Radu Miruță (USR) pentru Apărare, Oana Țoiu (USR) pentru Externe, iar din partea UDMR, Tanczos Barna pentru Agricultură și Cseke Attila pentru Dezvoltare. Aceasta e lista care circulă pe hol, dar care nu a primit nici o aprobare oficială din partea negociatorilor.
Și aici intervine al treilea element al crizei: funcția de vicepremier. Siegfried Mureșan și-ar fi dorit trei vicepremieri – Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor. Dar și asta s-a dovedit problematic. Kelemen Hunor nu va intra în Guvern, conform unor surse. Bolojan ar putea fi propus pentru funcția de vicepremier și simultan ministru al Afacerilor Interne. Iar Fritz – liderul USR are o interdicție deja pronunțată, o decizie definitivă de conflict de interese, care-l descalifică de la funcția de vicepremier. Asta înseamnă că nici o promisiune pe care ar fi putut-o primi nu poate fi onorată complet.
Discuția s-a încheiat fără nici un acord. Nimeni nu a semnat nimic, nimeni nu s-a angajat public. Negocierile vor continua, probabil și în zilele următoare, dar clima e rece. Sursele care vorbesc pe culisele Palatului Victoria descriu o situație în care fiecare dintre cei trei actori principali se apără, fiecare se tem că va rămâne cu mâna goală.
Ce urmează acum e critic. Siegfried Mureșan are o fereastră de timp limitată pentru a convinge parlamentul. Nici PNL, nici USR, nici UDMR nu au dorința să sprijine un Guvern format pe baza unor compromisuri care-i dezamăgesc pe toți. Și cu cât negocierile se lungiesc, cu atât crește riscul ca coaliția să se destrame complet – atunci PSD-ul lui Grindeanu, care s-a retras din runda anterioară, ar putea reintră în calcule, cu pretenții mult mai mari.
Ce-și permite fiecare partid să obțină depinde acum nu doar de ce ar merita, ci și de cât de gata e să rămână în afara jocului. Și pe măsură ce termenele trec, cineva va trebui să plece cu mâna mai goală decât și-ar fi dorit.
