Marele Razboi, adica Primul Razboi Mondial, a nascut Romania Mare. Sacrificiile celor ce si-au dat viata au fost parca mai usor de suportat dupa asta.
Nu numai regele, generalii, politicienii sau barbatii care au luptat pe front au participat la aceasta nastere, ci si – ca la orice nastere – femeile. Cateva celebre, multe necunoscute. Despre Maria, regina romanilor, stim mai toti cat a iubit Romania, tara sa adoptiva. Cunoastem cate eforturi diplomatice a facut, cate intalniri a avut pentru a-i convinge pe reprezentantii marilor puteri ca Romania merita sa fie intreaga si mare. Inca principesa fiind, a fost numita de regele Carol I si pricipele mostenitor Ferdinand comandant onorific al Regimentului 4 Rosiori (cavalerie). Maria a purtat cu mandrie uniforma militara si s-a implicat activ in toate actiunile acestui regiment, denumit mai tarziu Regimentul 4 Rosiori “Regina Maria”.
Regina Maria a coordonat in timpul Marelui Razboi colaborarea cu Crucea Rosie, a organizat spitale de campanie si a strans fonduri pentru serviciul de ambulanta. De aceea a fost numita „Mama ranitilor” si „Regina soldat”.
PRIMA FEMEIE IN SFATUL TARII
Elena Alistar s-a nascut in 1873 in sudul Basarabiei, in comuna Vaisal. Tatal ei, Vasile Balan, a fost preot. Dupa scoala primara, a urmat Scoala Eparhiala din Chisinau, unde s-a indragostit de tanarul seminarist Dumitru Alistar. S-au casatorit, iar Elena si-a urmat sotul, devenit preot, ca invatatoare. Dar Dumitru a murit. Vaduva, Elena Alistar s-a hotarat sa mearga mai departe si in 1909 a devenit studenta Facultatii de Medicina din Iasi, pe care a absolvit-o in 1916. Aici si-a inceput activitatea politica. Nationalista ferventa, Elena a fost arestata pentru ca sustinea eliberarea prin forta a Basarabiei de sub ocupatia rusa. A fost eliberata si imediat mobilizata ca medic militar. In 1917, Elena Alistar devenea primul deputat femeie in Sfatul Tarii, parlamentul Basarabiei, iar la 27 martie 1918, isi vedea visul cu ochii: a votat unirea Basarabiei cu Romania, care s-a si infaptuit in acelasi an.
UCENICA LUI RODIN
Olga Mavrocordat, principesa, s-a nascut pe 27 septembrie 1884, pe o mosie a familiei sale din judetul Iasi. In 1908, fata frumoasa si emancipata, Olga s-a casatorit cu printul Mihail Sturdza, nepotul domnitorului Moldovei. Olga a studiat artele frumoase la Berlin si Paris, unde a fost ucenica lui Auguste Rodin. Cand a venit Marele Razboi, a lasat departe arta si s-a ocupat cu dedicatie de orfanii de razboi. A infiintat orfelinatul care i-a purtat numele si pe care, dupa Unire, l-a transformat in Scoala superioara de agricultura. Orga Sturdza nu a participat efectiv la Marea Unire, dar grija ei pentru orfani a ajutat enorm. In 1953, dupa ce i-au luat absolut totul (a fost nevoita sa locuiasca in doua camarute cu chirie la Crucea de Piatra), comunistii au arestat-o. A stat noua luni la Jilava. In 1957, la insistentele cumnatului sau, abasadorul Greciei, Olga Sturdza a plecat in Franta.
PRIMA FEMEIE COAUTOR AL ENICOPEDIEI ROMANE
Maria Baiulescu se tragea dintr-o familie foarte iubita in Brasov. A fost prima care a descris portul popular din Schei si singura femeie invitata sa participe la elaborarea Enciclopediei Romane. Cu date etnografice. Asemenea Olgai Sturdza, ea nu a participat diplomatic la faurirea Unirii, dar a salvat vietile a sute de orfani de razboi si nu numai, carora le-a oferit educatie institutionalizata. Apriga militanta pentru emanciparea femeii romane, Maria Baiulescu a tinut prima conferinta cu tema feminista din Romania, in Brasov, in 1896, cu tema „Rolul femeii in societatea de azi”. In 1918, a preluat conducerea Reuniunii Femeilor Romance si a Uniunii Femeilor Romane si s-a dedicat asistentei sociale, activand in cadrul mai multor societati: Societatea pentru Ocrotirea Orfanilor de Razboi, Crucea Rosie, Profilaxia Tuberculozei, Invalizii de Razboi. A fost distinsa cu medalia „Crucea Reginei Maria” clasa I si medalia „Ferdinand I”.
MAMA A EDUCATIEI
Maria Baiulescu a condus Uniunea Femeilor din Romania timp de 27 de ani. Activista in plan filantropic, social, politic si national, este pomenita in Dictionarul Biografic al Miscarilor Femeilor si Feminismului din Europa Centrala, de Est si Sud-Est, unde este numita „mama a educatiei”.
