Vasile Moldoveanu, socrul fostului candidat prezidențial Călin Georgescu, s-a prezentat luni, 5 octombrie, la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pentru a fi audiat ca martor într-un dosar de înșelăciune.
Dosarul în care este cercetat Călin Georgescu pune în lumină un schimb de fonduri suspect, petrecut în octombrie 2023, între Moldoveanu și afaceristul Răzvan Leu. La baza investigației stă o plată de 118.000 de lei, descrisă într-o formă ca „împrumut”, dar care s-ar dovedi, potrivit mărturiei plângitorului, a fi de fapt un ajutor acordat de Georgescu prin intermediul ginerului.
Imaginea publică a lui Călin Georgescu s-a deteriorat considerabil după ce anchetatorii DIICOT au deschis o investigație pentru constituire de grup infracțional organizat și înșelăciune cu prejudicii deosebit de grave. Fostul candidat se află în arest preventiv de mai multe săptămâni, iar fiecare nouă apariție a unui apropiat în dosarul de investigații adaugă un strat suplimentar de suspiciune asupra modului în care ar fi funcționat rețeaua sa financiară.
Refuzul lui Moldoveanu de a depune mărturie pune o serie de întrebări asupra motivelor pentru care acesta nu dorește să clarifice tranzacțiile. Procurorii DIICOT au statuat că tatăl Cristelei Georgescu are calitate de martor, ceea ce înseamnă că poate fi obligat să vorbească sub sancțiunea legii. Plecarea sa bruscă de la sediul instituției, fără a răspunde la întrebări, sugerează o reticență deliberată de a se implica în clarificări asupra surselor și destinației banilor.
Tranzacția din 6 octombrie 2023 încă rămâne în centrul întrebărilor procurorilor. Potrivit rechizitoriului DIICOT, Moldoveanu a transferat către Răvan Leu suma menționată, cu precizarea în campul detalii: „ÎMPRUMUT”. Dar Leu, în plângerea sa penală, a afirmat ceva diferit. „Suma de 118.000 de lei reprezintă un ajutor pe care îl oferă Călin Georgescu”, a declarat afaceristul în fața anchetatorilor. Aici divergența devine majoră: ce era pentru Moldoveanu un „împrumut” era pentru Leu o „ofertă de sprijin” de la Georgescu.
Cazul evidențiază un mecanism frecvent în cercetările pentru înșelăciune: folosirea intermediarilor. Dacă Georgescu doreau să transfere bani lui Leu în mod discret, trimiterea fondurilor prin tatăl soției sale oferea o anumită acoperire. Procurorii suspicionează că această structură nu era întâmplătoare, ci parte a unei strategii deliberate de obscurizare a fluxului de bani și a relației reale dintre Georgescu și Leu.
Răvan Leu însuși ocupă o poziție delicată în acest dosar. A fost mai întâi beneficiar al transferului, apoi plângitor. Trecerea sa de la rol de destinatar la rol de denunțător a transformă-o într-o sursă critică de informații pentru procurori. Declarația sa că banii nu erau un împrumut în sensul tradițional, ci un ajutor acordat de Georgescu, este elementul care cementează teoria anchetatorilor privind schema de înșelăciune.
DIICOT investighează nu doar această singură tranzacție, ci un întreg lanț de operații financiare care ar fi putut fi conectate. Prejudiciul total estimat în dosarul împotriva lui Călin Georgescu depășește un milion de euro, ceea ce plasează cazul într-o categorie de criminalitate cu consecințe juridice severe. Alcătuirea grupării infracționale nu este niciodată o acuzație ușoară; ea presupune o organizare deliberată, o repartiție de roluri și o planificare.
Refuzul lui Moldoveanu de a vorbi lasă o întrebare în suspensie: ce știe el care ar putea fi prejudicial pentru ginere? Tăcerea pe care a ales-o la DIICOT nu este neutră din punct de vedere juridic. Deși martorii au dreptul constitutional să se apere (inclusiv prin refuzul de a auto-incrimina), aceasta nu oferă protecție absolută. Dacă procurorii consideră că refuzul este calculat, pot recurge la alte metode de investigație — urmarire financiară, analiză de mesaje, date de telefonie.
Cronologia evenimentelor din octombrie 2023 sugerează o sincronizare strânsă între comunicarea dintre Georgescu și Leu, și mutarea fondurilor. Conform materialelor DIICOT, după ce Leu și-ar fi transmis datele bancare „în vederea efectuării unei plăți”, Georgescu i-ar fi răspuns: „Mulțumesc. Revin în scurt timp.” La scurt timp după, transferul a venit. Dar nu direct de la Georgescu. Moldoveanu a fost cel care a apăsat butonul pentru transfer. Și doar o zi mai târziu, Georgescu i-ar fi trimis lui Leu o „recipisă cu mențiunea gata”, confirmând în termen foarte scurt că suma fusese achitată.
Marți, 6 octombrie, Călin Georgescu urma să fie scos din arest pentru ca procurorii să efectueze percheziții informatice la dispozitivele sale. Această etapă a investigației este crucială: telefonul, calculatorul și tabletele confiscate ar putea oferi dovezi ale conversației între Georgescu, Moldoveanu și Leu. Mesajele, calculele, transferurile bancare — toate lăsează urme digitale care nu pot fi ușor șterse.
Cazul Vasile Moldoveanu este emblematic pentru felul în care investigațiile de criminalitate organizată în România au evoluat în ultimii ani. Nu se mai bazează doar pe mărturiile marilor suspecți sau pe confesiuni. Anchetatorii au acces la întregi arhive digitale, la istoricul de tranzacții, la metadate care dezvăluie cine a contactat pe cine și când. Refuzul de a coopera al unui martor nu mai poate ascunde mult timp adevărul, doar îl poate întârzia. Ceea ce rămâne de văzut e dacă dovezile digitale vor confirma teoria anchetatorilor, transformând Moldoveanu din simplu martor al unor transferuri ciudate într-un actor implicat deliberat în schema de înșelăciune.
