Luca Niculescu, diplomat și fost jurnalist, a fost desemnat luni seara de președintele Nicușor Dan ca premier propus pentru formarea unui nou Guvern. Anunțul a venit după consultări la Palatul Cotroceni, dar reacțiile din Parlament sugerează un drum dificil către investitură.
Niculescu nu e o figură politică uzuală. Cu o carieră de patru decenii împărțită între jurnalism și diplomație, el aduce în funcția de premier o experiență în negociere și mediere. Președintele l-a descris drept un om „care are ca meserie să armonizeze poziții” — o remarcă care spune mai mult despre provocarea pe care o va întâmpina decât despre calitățile sale.
Până la această numire, Niculescu a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, responsabil cu procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Înainte de aceasta, a servit ca ambasador al României la Paris, pozitie pe care a ocupat-o pentru mai bine de șase ani. Během acelui mandat, a lucrat la dossierul franco-român și la cooperarea europeană, muncă care i-a adus în 2022 titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare din partea președintelui Emmanuel Macron.
De fapt, Niculescu a fost unul din principalii negociatori ai aderării României la OCDE — o realizare care reprezintă ani de lucru institucional subtil, cu acte normative și acorduri între guverne. Nicușor Dan a subliniat că această experiență îl familiarizează pe Niculescu cu aparatul statului românesc și cu mecanismele de funcționare ale ministerelor. „El a făcut o muncă de patru ani în care a dus la elaborarea a 100 de acte normative cu acordul partidelor parlamentare”, a explicat Dan la conferința de presă.
Înainte de a-și construi cariera diplomatică, Niculescu a fost jurnalist de reputație. S-a născut la 25 aprilie 1971, la București, și a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București. Și-a aprofundat studiile cu un masterat în jurnalism european la Strasbourg în 1996, ceea ce i-a deschis ușile presei francofonilor.
Cariera sa de jurnalist s-a derulat în principal în sfera media franceză. A fost redactor-șef al redacției din România la Radio France Internationale, iar în paralel a colaborat ca corespondent cu instituții precum France Info, France Inter, France Culture, TV5 și cotidianul Le Monde Diplomatique. În România, a moderat emisiuni de politică externă la mai multe posturi de televiziune, inclusiv la TVR. Timp de cinci ani, a ținut o rubrică săptămânală la revista Dilema Veche, publicație de prestigiu cu tradiție în analiza intelectuală.
Trecerea sa de la jurnalism la diplomație a marcat un punct de cotitur în 2016, când a fost numit ambasador la Paris. Mandat care s-a extins și asupra Principatului Monaco și al Principatului Andorra, dar cu sediul la Paris. Această poziție a fost culminația unei pregătiri intellectuale solide și a unei înțelegeri profunde a relațiilor internaționale.
Până acum, fiind o figură mai degrabă din administrația de stat decât din scene politice obișnuite, Niculescu rămâne o figură obscură pentru mai mulți cetățeni. Lumea lui a fost de obicei salonul diplomatic, masa de negociere și studioul de radio, nu politicianul zilei și declarațiile pentru presă care definesc carismă electorală.
Președintele Nicușor Dan a afirmat că Niculescu are libertatea să decidă formula de guvern — poate fi guvern politic sau tehnocrat, decizia aparține desemnatului. Ceea ce contează, după zicerea lui Dan, este obținerea unei majorități în Parlament. „Am ales persoana care are cele mai mari șanse să alcătuiască o majoritate”, a declarat Dan, deși cifrele nu par să susțină această apreciere.
Dan a ținut să sublinieze și angajamentele externe ale României. „Sunt sigur că un guvern cu Luca Niculescu păstrează direcția pro-occidentală, plus țintele financiare și toate angajamentele pe care România și le-a asumat.” Aceasta era, în fapt, o asigurare către partenerii occidentali ai țării, că indiferent de virajele politice interne, cursul exterior rămâne neschimbat.
Doar că realitatea parlamentară pare mai complicată. Potrivit surselor apropiate consultărilor, partidele politice nu par încântate de alegere. Majorități clare în Parlament nu se zăresc pe orizont pentru noul desemnat, ceea ce înseamnă negocieri lungi și probabil compuneri instabile. Fiecare partid va lua ceva în schimbul susținerii, și rezultatul ar putea fi un cabinet fragmentat și greu de guvernat.
Următoarele zile vor fi decisive. Niculescu va trebui să intre în negocieri intensive cu liderilor partidelor pentru a-și asigura voturile necesare în Parlament. Dacă reușește, România va avea un Premier cu experiență diplomatică dar fără pedale electorale – o combinație rară și riscantă în politica parlamentară. Dacă nu reușește, criza de guvernare se va adânci, iar presidintele va trebui să ia din nou drumul consultărilor.
