AUR pierde teren în martie politic. PSD recuperează alegători după intrarea la guvernare

Sondajul INSCOP Research din noiembrie 2026 aduce o premieră după 18 luni: AUR pierde pentru prima dată o poziție importantă. Partidul rămâne pe locul I cu 34,6% din intenția de vot, dar aceasta reprezintă o scădere de cinci puncte procentuale comparativ cu septembrie.

PSD, condus politic pe această direcție după ce Parlamentul a votat guvernul lui Luca Niculescu, a avansat de la 18,7% la 24,6%, ajungând pe poziția a doua. Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, explică fenomenul printr-o migrație de electori: AUR și-a pierdut în mare parte din susținători care au revenit la social-democrați, fie din nostalgic, fie din convingere că partidul de stânga poate gestiona mai bine o guvernare în perioada de volatilitate politică prin care trece România. Sondajul a fost realizat între 26 octombrie și 2 noiembrie 2026, o perioadă de o săptămână după confirmarea noului guvern în Parlament.

Schimbările în peisajul electoral sunt mai ample decât pare. PNL a coborât ușor, de la 16,3% la 15,1%, o variație care se încadrează în marja de eroare (plus-minus 2,8 puncte). USR, în schimb, a câștigat teren, ridicând intenția de vot de la 9% la 11,9%, apropiindu-se de pragul psihologic de 12%. UDMR, SENS, SOS România și POT rămân sub pragul electoral de 5%, unde nu pot intra în Parlament. UDMR are 3,9%, SENS 3%, SOS România 2,1%, iar POT 1,8%.

Cel mai interesant aspect al sondajului rămâne testarea unui scenariu ipotetic: o coaliție electorală PNL–USR. În acest caz, formațiunea unită ar obține 28,2% din voturi, exact o jumătate de punct mai mult decât suma pe care o obțin separate (27%). Diferența, matematică, se încadrează în marja de eroare și nu e semnificativă statistic. Dar detailul care schimbă totul apare atunci când INSCOP recalculează scenariul considerând doar alegătorii care declară cu siguranță că vor merge la urne. Aici, PNL–USR ar avea 32,1%, AUR 35%, iar PSD ar cădea pe locul trei cu 20,9%. Distanța dintre AUR și alianța combinată se reduce de la 7,5 la 2,9 puncte procentuale.

Remus Ștefureac apreciază că rezultatul arată un potențial electoral real pentru o asemenea alianță. Doar că grupa de alegători siguri de prezență la vot reprezintă aproximativ jumătate din eșantion, iar marja de eroare crește la grupuri mai mici. Concret, o coaliție PNL–USR ar putea fi viabilă nu ca o siguranță numerică, ci ca o variantă ce merită luată în serios dacă PSD și AUR nu vor reuși să formeze o majoritate stabilă. Datele arată că într-un scenariu cu mobilizare electorală ridicată, aceasta ar putea bate AUR pe locul doi.

Metodologia sondajului merită precizări, deoarece explică de ce procentele din raport par uneori diferite. Au fost intervievate 1.197 de persoane, prin telefon și online. Dar 28% dintre respondenți nu au indicat nicio intenție de vot, refuzând să-și declară preferința. Cifrele finale sunt calculate doar din răspunsurile celor 72% care au nominalizat un partid. Asta înseamnă că dacă ai 1.197 de respondeni, doar aproximativ 862 sunt numărați în calcul. Efectul e că procentele publicate au o bază mai mică decât ar sugera dimensiunea eșantionului brut.

Creșterea PSD se înscrie într-un pattern cunoscut în politica electorală. Atunci când un partid acede la guvernare, în special după o perioadă lungă de turbulență politică, obține de obicei un bonus de popularitate în primele luni. PNL a trăit ceva similar în mai 2026, după moțiunea de cenzură, dar o parte din acel câștig s-a pierdut în lunile de criză care au urmat. Ștefureac sugerează că dacă instabilitatea se menține, PSD risipă și el beneficiile din guvernare; dacă stabilizează lucrurile, bonus-ul se consolidează.

Pactul electoral PSD–PNL–USR (formula cu care Luca Niculescu a ajuns la Palatul Victoria) pare solid pentru moment în sondaje, dar are o vulnerabilitate. Dacă PSD își menține 24,6% și PNL–USR se prezintă cu 27% în comun, ajung la 51,6% împreună, o majoritate confortabilă. Doar că cifrele pot fluctua. AUR, chiar în scădere, rămâne actorul disruptiv cu 34,6%. Un retur la stabilitate ar putea revigora AUR, iar o nouă criză, invers, ar putea slăbi și mai mult. Purtătorul acestor posibilități nu e nici măcar clară ce se va întâmpla în următoarele 15 luni până la alegerile parlamentare din 2028.

Data sondajului (26 octombrie–2 noiembrie 2026) e critică pentru interpretare. E suficient de recent cât să reflecte reacția imediată la guvern, dar prea apropiat de formarea acestuia cât să arate dacă va reuși să gestioneze efectiv. Ideologic, coaliția din guvern unește dreapta (PNL), centrul (USR) și stânga (PSD), un aranjament ciudat care funcționează pe hârtie, dar care în practică poate fi instabil dacă electoratul schimbă cumva prioritățile. Următoarele alegeri parlamentare sunt programate în 2028, deci aceste date vor fi revizuite de alte sondaje în lunile care vin. Dar deocamdată, AUR pierde și asta e, pentru prima dată în mulți ani, o știre.