„Atribuțiile mele se limitau la patrulare.” Cu aceste cuvinte, agentul SPP prezent la ușa biroului prezidențial al Senatului pe 14 august a rezumat, în fața comisiei de anchetă, tot ce știa despre întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu.
Problema e că tocmai asta ridică semne de întrebare. Cel chemat să asigure securitatea spune că nu a legitimat pe nimeni și nu a monitorizat cine a intrat sau a ieșit din birou. Ceilalți doi — cei care știu cu adevărat ce s-a discutat — au ales să lipsească. Comisia s-a reunit marți, 8 septembrie 2026, a vizionat primele înregistrări de pe camerele de supraveghere din interiorul și exteriorul Senatului, și a primit un singur martor în loc de trei.
Ce arată înregistrările din Senat
Camerele de supraveghere din incinta Senatului au surprins mișcările din 14 august, fără să lase dubii că întâlnirea a avut loc. Comisia a vizionat materialul în ședință, fără să divulge public toate detaliile imaginilor. Ceea ce se știe cu certitudine: Bolojan și Tănăsescu s-au întâlnit în biroul președintelui Senatului, într-un spațiu cu acces restricționat, păzit de un agent SPP care, prin propria declarație, nu a consemnat nimic despre vizitatori.
Trebuie înțeles ce înseamnă, din punct de vedere instituțional, o astfel de întâlnire. Curtea Constituțională este garantul separării puterilor în stat. Orice contact între executiv și conducerea CCR, în afara procedurilor oficiale și publice, nu e automat ilegal — dar e profund sensibil. O întâlnire neoficială, în biroul unui oficial legislativ, cu premierul în funcție, depășește cu mult zona confortabilă a protocoalelor acceptate. Și nimeni nu a explicat încă de ce a fost ales tocmai biroul președintelui Senatului — o a treia putere, distinctă de celelalte două reprezentate de participanți.
Bolojan și Tănăsescu, absenți la audiere
Absența celor doi nu e doar o problemă de protocol. Comisiile de anchetă parlamentară au, în sistemul românesc, competențe limitate — nu pot emite mandate de aducere ca un parchet, nu pot aplica sancțiuni penale directe. Că Bolojan a ales să nu se prezinte e, din perspectiva unui om care urmărește viața politică românească de peste un deceniu, un semnal deliberat. Premierul știe că imaginile există, știe că martorul a depus deja mărturie. Și, cu toate acestea, a ales să nu vină.
Tănăsescu se află într-o poziție și mai delicată. Ea conduce o instituție care trebuie să fie mai presus de orice suspiciune de cooptare politică. Absența de la audiere, combinată cu refuzul de a explica public scopul întâlnirii cu premierul, lasă un vid pe care oricine îl poate umple cu propriile interpretări. Niciuna dintre cele două figuri centrale ale anchetei nu a depus vreo scuză sau solicitare de amânare documentată public. Fotoliile rezervate lor au rămas, pur și simplu, goale.
Ce urmează în ancheta privind întâlnirea Bolojan — șefa CCR
Calendarul anchetei continuă săptămâna viitoare, când președintele Senatului ar urma să fie audiat. Prezența sa ar putea lămuri cel puțin partea logistică: cine a solicitat biroul, dacă a existat o programare oficială și dacă există vreun document intern care să consemneze vizita din 14 august.
Ancheta parlamentară nu are puterea unui dosar penal, dar poate genera suficientă presiune publică pentru ca procurorii sau alte autorități de control să se sesizeze din oficiu. Precedentele din România arată că astfel de comisii au dus, uneori, la consecințe reale — și alteori s-au stins fără urmări. Diferența a stat, de fiecare dată, în voința politică de a duce lucrurile până la capăt. Audierea de săptămâna viitoare va fi primul test real al acestei voințe. Dacă și al treilea invitat va lipsi, comisia riscă să devină un exercițiu de imagine, nu un instrument de verificare a puterii — iar întrebarea despre ce s-a discutat pe 14 august va rămâne, pentru moment, fără răspuns.
