„Refuz să mănânc și să beau în arest”, ar fi fost una dintre primele lucruri pe care Călin Georgescu le-a comunicat în cursul nopții de marți spre miercuri, după ce a fost încarcerat la Arestul Central din București.
Decizia unui suspect de a refuza mâncare și băutură în arest nu e lipsită de semnificație. Deseori, aceasta poate fi o formă de protest, o manifestare de rezistență sau un semnal către sprijinitorii din afară. În cazul lui Georgescu, această atitudine s-a desfășurat sub ochii zecilor de susținători care s-au adunat în fața clădirii, mulți rămânând acolo pe parcursul nopții pentru a-și arăta solidaritatea.
Prima noapte în captivitate aduce intotdeauna o schimbare radicală de perspectivă. Georgescu și-o împarte celula cu alte trei persoane, ceea ce înseamnă că intimitatea e practic inexistentă. Procedurile standard ale instituției prevăd și o serie de analize medicale obligatorii, care au fost programate pentru ziua de miercuri. Acestea urmează să verifice starea de sănătate a deținutului, o obligație legală indiferent de circumstanțe.
Anchetatorii de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) nu se opresc nici ei. Paralel cu șederea lui Georgescu în arest, instituția continua lucrul asupra dosarului, în special pe extragerea și analiza datelor din telefoanele și echipamentele electronice confiscate de la acesta și de la ceilalți suspecți. Aici intervine partea care poate schimba cu adevărat cursul anchetei: relaționarea dintre Georgescu și Ionel Rusen, omul de afaceri arestat în același caz, și traseul efectiv al celor 1,1 milioane de euro.
Plângerea inițială a provenit de la Răzvan Leu, un om de afaceri care susține că banii au fost folosiți parțial pentru finanțarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu. Acesta e doar vârful aisbergului: Ioan Niculae, alt om de afaceri, a depus o plângere asemănătoare, dar pentru o sumă mai mică – 500.000 de euro. Ambele sesizări descriu același tip de infracțiune și implică același scenariu de înșelăciune.
Acuzațiile formale includ constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Aceasta e limbajul tehnic al procurorilor, dar în realitate înseamnă că ancheta vede aici ceva mai mult decât un contract încheiat în condiții neloiale – vorbim despre o operațiune coordonată pe mai mult timp și cu mai mulți actori implicați.
Miercuri, 30 septembrie, Ionel Rusen urma să fie extras din arest pentru perchezițiile informatice asupra dispozitivelor sale, iar și Călin Georgescu urmează aceeași procedură în zilele următoare. Aceasta e o etapă de rutină pentru anchete de acest nivel, dar și o oportunitate pentru procurori de a verifica corespondența dintre versiunile oferite de diferiți suspecți și ceea ce rețin dispozitivele lor.
Chestiunea care stă în minte, indiferent de culoarea politică, e simpl: ce vor descoperi anchetatorii în datele confiscate? Și mai ales, cum vor fi folosite acele dovezi în faza următoare a dosarului? Pentru Georgescu, mai sunt 29 de zile de arest, dar asta nu e scris în piatră. Legea prevede că, înainte de expirarea mandatului preventiv, procurorii pot cere instanței prelungirea măsurii dacă ancheta o justifică.
Sprijinitorii din fața Arestului Central au rămas o noapte întreagă, în cald și rece, o demonstrație a legăturii pe care o au cu figura pe care o susțin. Dar sistemul de justiție nu funcționează pe bază de proteste sau de numărul oamenilor din stradă. Funcționează pe dovezi, pe proceduri și pe ceea ce pot fi procurorii și judecătorii să dovedească. Pentru Călin Georgescu, următoarele săptămâni vor fi o încercare. Pentru procurori, ele sunt o mică fereastră în care trebuie să consolideze cazul lor.
