Călin Georgescu, fostul candidat la Președinție, a fost scos din arest preventiv în 21 septembrie pentru a participa la perchezițiile informatice din dosarul în care este cercetat pentru o înșelăciune cu prejudiciu de peste un milion de euro.
Începuturile acestui dosar se situează în septembrie 2021, când anchetatorii susțin că Georgescu și alți doi complici – un cetățean român de 64 de ani și un cetățean italian – au format un grup infracțional organizat cu scopul explicit de a înșela oameni de afaceri români. Mecanismul era simplu, dar eficient: membrii grupării se prezentau drept prosperi businessmeni și administratori ai unor instituții financiare străine, dispuși să ofere împrumuturi pentru dezvoltarea afacerilor locale. Condiția era depunerea unei garanții în bani, care nunca ar ajunge la banca respectivă.
Potrivit raportului DIICOT, cele trei persoane s-au întâlnit în mai multe rânduri în București și județul Argeș, iar mai târziu și în Marea Britanie. În aceste ședințe, rolurile erau clar distribuite: liderul – cetățeanul de 64 de ani – delecta responsabilităților între ceilalți doi, iar aceștia acționau cu precizie pentru a convinge victimele. Pretextul era accesul la credite uriaș – 6 milioane, apoi 15 milioane de euro – disponibile doar pentru cei dispuși să plătească o „garanție”.
Una dintre victime, omul de afaceri Răzvan Leu, a căzut în plasă. În septembrie 2021, i s-a promis că poate obține o finanțare de 6 milioane de euro de la o instituție bancară străină. Pentru a „asigura” creditul, i s-a cerut o garanție: 1,1 milioane de euro. Leu a transferat suma. Când puterea contractului a crescut la 15 milioane, a mai adăugat 100.000 de euro. Doar atunci a înțeles că nu mai vedea aceștia banii.
Ancheta a deschis mai multe direcții. Pe 21 septembrie, anchetatorii au efectuat percheziții în cinci locații: la locuința lui Călin Georgescu și în patru alte imobile din București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. În casa sa, polițiștii au găsit mai multe sisteme de bruiaj, înscrisuri, dispozitive de stocare a datelor și alte mijloace de probă. De-o importanță deosebită au fost două pașapoarte și o legitimație, pentru care există suspiciunea că sunt falsificate și care urmează să fie expertizate.
Pentru participarea la perchezițiile informatice, care urmează în perioada următoare, Georgescu a fost extras din centrul de detenție. DIICOT caută acum să reconstituie ce s-a întâmplat cu banii, cum au circulat și prin ce conturi au trecut. Acestea sunt întrebări la care doar anchetatorii cred că Georgescu și colegii săi pot răspunde sau, mai probabil, pe care pot răspunde computerele și telefonul lor.
Arestul preventiv al lui Călin Georgescu a fost contestat, iar primul termen de soluționare a contestației este stabilit pentru 17 octombrie. Până atunci, Georgescu rămâne într-o situație de incertitudine – nu complet liber, dar nici închis în celulă în ziua perchezițiilor informatice. Măsura reflectă o practică comună în cazurile complexe: autorităților le trebuie informațiile din dispozitivele suspecte, iar prezența inculpatului, chiar și sub escortă, poate accelera lucrul.
Aceasta nu este singura problemă juridică în care se găsește Georgescu. Acesta mai are două dosare în faza de inculpare: unul cu termen pe 12 ianuarie, care vizează acuzații pentru o presupusă tentativă de lovitură de stat, și altul cu termen pe 13 ianuarie, pentru propagandă legionară. Calendarul se îngustează, iar orizontul legal se apropie cu fiecare luna care trece. În cazul înșelăciunii, prejudiciul depășit 1,1 milioane de euro – o sumă care arată nu doar o tentativă izolată, ci o operațiune plănuită cu atenție.
Ce se întâmplă acum este o cursă pe două fronturi: anchetatorii încearcă să finalizeze investigația și să reconstituie fluxul de bani, în timp ce avocații lui Georgescu încearcă să obțină o măsură mai blândă. Termenul de 17 octombrie va fi decisiv – județii vor trebui să decidă dacă păstrează arestul preventiv sau acordă o măsură mai permisivă. Până atunci, perchezițiile informatice rămân sarcina cea mai urgentă, iar prezența Georgescului în fața computerelor și dispozitivelor sale – o condiție pe care anchetatorii o consideră vitală pentru reconstituirea cazului.
