Românii mai au câteva zile să obțină gratuit Cartea Electronică de Identitate. Termenul expiră pe 31 august 2026, iar după această dată costurile revin în sarcina solicitantului. Peste 2,4 milioane de documente au fost deja emise, dar miza reală e ce poate face acest buletin pe care cel vechi nu îl poate.
Programul a fost finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență cu aproximativ 150 de milioane de euro. Ținta inițială era de cinci milioane de documente, dar după întârzieri administrative și tehnice, obiectivul a fost renegociat la 2,1 milioane — prag care a fost deja depășit. Concret, până acum au fost emise 2.416.057 de cărți electronice la nivel național, dintre care aproximativ 2,2 milioane au fost eliberate fără niciun cost pentru titular.
Gratuitatea nu e universală. Persoanele care solicită un document pentru copii sub 14 ani sau cele care au pierdut ori li s-a furat buletinul anterior plătesc o taxă de 70 de lei. Facilitatea fără plată se aplică, în schimb, inclusiv celor care vor să-și înlocuiască actuala carte de identitate înainte de expirare — un detaliu pe care mulți îl ignoră.
Bucureștiul conduce detașat clasamentul național, cu peste 234.000 de documente emise. Urmează Timiș, Cluj, Iași și Constanța, fiecare cu sub 100.000 de acte eliberate. Diferența față de capitală e semnificativă și sugerează că în orașele mai mici ritmul de adoptare a rămas lent — fie din lipsă de informare, fie din neîncredere în sistemele digitale.
Și mai e ceva: aproximativ 10% dintre cei care și-au schimbat actul de identitate au ales varianta fără cip, adică Cartea de Identitate Simplă. Județele cu cele mai multe astfel de solicitări sunt Tulcea, Ialomița, Argeș și Buzău. Cartea simplă nu oferă niciuna dintre funcțiile digitale ale CEI și nu poate fi folosită ca document de călătorie în afara României — o limitare deloc neglijabilă pentru cei care muncesc sau călătoresc frecvent în Europa.
Ce face, concret, noua carte electronică de identitate
CEI funcționează ca document de călătorie în toate statele Uniunii Europene, plus Islanda, Norvegia, Liechtenstein și Elveția. Poate fi folosit și în Republica Moldova și Turcia, în condițiile stabilite de autoritățile acelor state. Practic, pentru deplasările în Europa, pașaportul devine opțional.
Dincolo de călătorii, documentul include un cip cu certificate electronice care permit autentificarea în sisteme informatice de stat și accesarea unor servicii publice online. Asta înseamnă, în teorie, mai puține drumuri la ghișeu pentru anumite proceduri administrative. Sistemul permite și semnarea electronică, în condițiile prevăzute de lege.
Detaliul care schimbă tot: cipul din CEI nu e doar un element tehnic de siguranță, cum au multe documente europene. El îți dă acces la infrastructura digitală a statului — dacă și când acea infrastructură va funcționa la capacitate. Momentan, numărul de servicii publice online pentru care CEI e utilizabilă rămâne limitat, dar direcția e clară.
Un program început în 2021, cu ani de întârziere în spate
Pilotul a început în județul Cluj în 2021, iar extinderea națională fusese planificată pentru 2023. Problemele tehnice și birocrația au împins calendarul cu ani întregi. Renegocierea țintei PNRR a tăiat ambițiile inițiale la mai puțin de jumătate — de la cinci milioane la 2,1 milioane de documente.
Nu e un detaliu minor. Înseamnă că milioane de români eligibili nu și-au schimbat încă actul, iar o parte dintre ei mai au câteva zile să o facă fără să plătească nimic. Întârzierea programului a costat timp, dar a lăsat fereastra deschisă puțin mai mult decât se anticipase.
Ultimele zile și ce se întâmplă după 31 august 2026
Cei care vor să profite de finanțarea prin PNRR trebuie să depună cererea înainte de 31 august 2026. După această dată, autoritățile vor stabili noile condiții și costuri pentru eliberarea Cărții Electronice de Identitate — detalii care nu au fost încă anunțate public.
Nu știm exact cât va costa un astfel de document după luna august. Dar știm că acum e gratuit, că procedura funcționează în toate județele și că avantajele față de buletinul clasic sunt reale, nu doar pe hârtie. Rămâne o întrebare mai largă, dincolo de termenul imediat: câți dintre cei care au ales varianta simplă, fără cip, vor regreta alegerea peste câțiva ani, când serviciile digitale ale statului vor deveni obligatorii, nu opționale?
