„Deficitul la Casa de Asigurări de Sănătate a scăzut simțitor ca urmare a acestor măsuri”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, luni seară, la B1 TV.
Declarația vine pe fondul unei presiuni concrete din partea Comisiei Europene, care a cerut Guvernului României să identifice surse de finanțare pentru costurile suplimentare generate de noua lege a salarizării. Estimările inițiale vorbeau despre un impact de circa opt miliarde de lei. Cifrele au ajuns acum la aproape 12 miliarde. Diferența — aproximativ patru miliarde de lei — trebuie acoperită prin măsuri compensatorii, iar una dintre variantele menționate în corespondența tehnică dintre Bruxelles și București este extinderea contribuției CASS asupra pensiilor.
Și asta deschide o întrebare pe care mulți pensionari și-o pun deja: ce se întâmplă cu această contribuție după 31 decembrie 2027?
Cum funcționează acum CASS la pensii și de ce contează termenul din 2027
În momentul de față, pensionarii care au venituri din pensie ce depășesc 3.000 de lei plătesc contribuția de asigurări sociale de sănătate — CASS — pentru suma care trece peste acest prag. Măsura este temporară, prevăzută legal până la 31 decembrie 2027. Adică mai puțin de un an și jumătate de acum. Fără ea, estimarea ministrului este că deficitul Casei de Sănătate ar fi fost cu aproximativ patru miliarde de lei mai mare — cât construiești câteva spitale regionale, dacă statul chiar ar construi spitale regionale.
Problema e că această măsură „temporară” se apropie de termen. Comisia Europeană sugerează, destul de explicit, că ar putea fi prelungită sau extinsă — tocmai pentru că noua lege a salarizării adaugă presiune suplimentară pe un buget deja tensionat. Detaliul care schimbă tot: Pîslaru a ținut să sublinieze că decizia nu vine de la Bruxelles. „În niciun caz nu ne spune Bruxelles-ul ce trebuie să facem noi cu bugetul Casei de Asigurări de Sănătate”, a spus ministrul. E o precizare politică, nu doar tehnică.
Legea salarizării adaugă o gaură de patru miliarde pe care nimeni nu știe sigur cum o acoperă
Comisia Europeană a transmis autorităților române că măsurile compensatorii trebuie adoptate cel târziu odată cu aprobarea legii salarizării — de preferat înaintea ei. Practic, Bruxelles-ul spune că nu poți da salarii mai mari fără să arăți de unde iei banii. Există și o complicație suplimentară: experții europeni au identificat o discrepanță între calculele financiare folosite pentru estimarea impactului și textul efectiv al proiectului de lege, diferența vizând salariile din sănătate și evaluată la aproximativ un miliard de lei.
Pîslaru a explicat că valoarea de referință din ultima variantă a legii a fost redusă la solicitarea Ministerului Finanțelor — de la 4.100 de lei la 4.000 de lei inițial, cu revenirea la 4.100 de lei prevăzută la rectificarea bugetară. Ministrul a susținut că impactul total ar trebui menținut „puțin sub 12 miliarde de lei”, tocmai pentru a păstra o rezervă. E un limbaj prudent, care spune, de fapt, că marjele sunt foarte strânse.
Decizia privind CASS la pensii după 2027 va aparține următorului guvern
Pîslaru a recunoscut explicit că „orice guvern care va veni la Palatul Victoria va trebui să analizeze sustenabilitatea bugetului destinat asigurărilor de sănătate”. Tradus: problema nu dispare, se amână. Comisia Europeană mai cere și un calendar clar pentru plata arieratelor datorate magistraților — o altă presiune bugetară care se adaugă ecuației. Agențiile de rating și investitorii urmăresc cu atenție această evoluție, ceea ce înseamnă că orice tergiversare are un cost vizibil pe piețele financiare.
Pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei ar face bine să urmărească ce lege a salarizării adoptă Parlamentul și ce măsuri compensatorii vin odată cu ea. Dacă CASS la pensii va fi prelungit sau extins, anunțul oficial ar putea veni abia la rectificarea bugetară din toamnă — exact în perioada în care atenția publică va fi absorbită de campania electorală. Momentul ales pentru astfel de vești nu e niciodată întâmplător.
