Dragoș Pîslaru a spus luni seară că Bruxelles-ul nu obligă România să prelungească plata CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei dincolo de 31 decembrie 2027. Decizia aparține Ministerului Finanțelor, iar analiza nu a început încă. Milioane de pensionari așteaptă să afle dacă această contribuție rămâne sau dispare.
Contextul are o istorie scurtă, dar cu efecte imediate. Prin măsurile fiscale adoptate anterior, pensionarii cu venituri lunare de peste 3.000 de lei au ajuns să plătească contribuția de asigurări de sănătate — un procent de 10% aplicat la suma care depășește pragul. Măsura a fost prezentată de la bun început ca temporară, cu termen de expirare la 31 decembrie 2027. Între timp, Comisia Europeană a trimis Bucureștiului o corespondență tehnică în care sugera, printre mai multe scenarii, că România ar putea lua în calcul extinderea acestei contribuții ca sursă de finanțare pentru sistemul de sănătate. Documentul a ajuns public și a declanșat imediat îngrijorare în rândul pensionarilor și al opoziției.
Deficitul la sănătate, cifra care explică totul
Pîslaru a dat luni seară prima cifră concretă: fără măsurile care includ CASS pe pensii, deficitul la Casa de Asigurări de Sănătate ar fi fost în acest an cu aproximativ patru miliarde de lei mai mare. „Deficitul la Casa de Asigurări de Sănătate a scăzut simțitor ca urmare a acestor măsuri, că în lipsa acestora am fi avut un deficit semnificativ, din înțelegerea mea, de circa 4 miliarde de lei”, a declarat ministrul interimar la B1 TV.
Patru miliarde de lei nu e o cifră abstractă. E echivalentul a câtorva spitale regionale sau al creșterilor salariale pe care le cer de luni bune sindicatele din sănătate și educație — cereri pe care același Pîslaru le-a refuzat recent, invocând lipsa banilor. Logica e simplă și dureroasă: dacă CASS pe pensii dispare la final de 2027, banii respectivi trebuie să vină de undeva. Finanțele vor trebui să răspundă la această întrebare.
Ce a spus cu adevărat Comisia Europeană despre CASS pe pensii
Și mai e ceva, dincolo de cifre. Pîslaru a ținut să explice exact ce înseamnă o „corespondență tehnică” cu Bruxelles-ul, după ce titlurile din presă au sugerat că Uniunea Europeană impune României să taxeze în continuare pensiile. „România este o țară atipică, la noi corespondența tehnică cu Comisia Europeană ajunge în public. O corespondență tehnică este pur și simplu o reflecție a ofițerilor de proiect de la Comisia Europeană”, a spus Pîslaru, adăugând că nu există nicio prerogativă a Comisiei în materie de politică fiscală națională. „Asta pentru ca toți românii să înțeleagă că Bruxelles-ul nu impune lucruri.”
Explicația e corectă din punct de vedere juridic. Comisia poate recomanda, poate semnala riscuri, poate lega finanțările de anumite angajamente — dar nu poate decide în locul unui guvern național cum își structurează bugetul de asigurări de sănătate. Confuzia dintre o recomandare tehnică și o obligație legală e recurentă în dezbaterea publică românească și ministrul a avut dreptate să o corecteze. Detaliul care contează este, totuși, că recomandarea a existat: Bruxelles-ul a sugerat că e preferabil să te apropii de un deficit de 10 miliarde de lei decât de unul de 12 miliarde, iar CASS pe pensii era una dintre opțiunile menționate.
Ce urmează concret pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei
Ministerul Finanțelor va trebui să analizeze, cel mai probabil în prima jumătate a anului 2027, dacă prelungește sau nu termenul. Oricare guvern va fi atunci la putere va moșteni această decizie. Pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei, miza e directă: dacă măsura se prelungește, pierd în continuare zece procente din suma care depășește pragul. Dacă nu se prelungește, sistemul de sănătate intră cu un minus care trebuie acoperit altfel.
Pîslaru a lăsat mingea la Finanțe. Finanțele nu au vorbit încă. Iar pensionarii care au ieșit la pensie cu speranța că CASS e temporar ar face bine să urmărească ce se întâmplă la Victoria în primăvara lui 2027.
