Dacă acum mămăliga este o delicatesă pentru majoritatea românilor, nu același lucru se întâmpla cu 100 de ani în urmă, când aceasta era mâncarea de bază. Dar să vedem cu preparate se consumau în acea perioadă…
Verdețurile, nelipsite de la orice masă
Să fi fost oare românii din perioada anilor 1918 mai săraci ca cei de acum? E greu de răspuns la această întrebare, dar ceea ce se știe e faptul că mâncarea lor era mult mai sănătoasă. Și asta datorită faptului că de pe nici o masă nu lipseau verdețurile.
Cât privește mămăliga, aceasta era pâinea lor cea de toate zilele, însoțită cel mai des de lobodă, păstăi sau urzici. Un deliciu era considerată mămălia cu brână și unt, însă acest preparat culinar se mânca doar o dată pe săptămână. În restul zilelor, la mare căutare era tocănița de ciuperci, urmată de cartofi, iahnie de fasole sau zacuscă de vinete.
Ceapa, un loc în părțile Argeșului
Dacă alimentația de bază a oltenilor erau tot verdețurile, în partea Iașiului doar bogații își permiteau să cumpere lapte, brânză sau ouă din târg și asta la prețuri foarte mari. În Argeș, produse de lux erau considerate ceapa și poșirca cu mămăligă, iar cine avea pe masă pastramă sau pește sărac era cu adevărat înstărit.
Istoria spune că vinovați pentru extinderea consumului cărnii de porc sunt ardelenii iar cea mai scumpă mâncare românească a fost găina umplută, pe care și-o permiteau doar boierii cu dare de mână. Acest fel de mâncare se făcea însă doar la mesele mari, cumetrii sau când o fată urma să fie pețită.
