Claudiu Năsui a depus jurământul de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării din Republica Moldova vineri, 28 august 2026, la sediul Președinției de la Chișinău. Prețul acestui pas: renunțarea la mandatul de deputat în Parlamentul României, pe care îl deținea din partea USR.
Nu a fost o decizie de o zi. Ca să poată fi numit ministru într-un guvern străin, Năsui a trebuit mai întâi să devină cetățean al Republicii Moldova. Marți, 26 august, Maia Sandu a semnat decretul prin care i-a acordat cetățenia. Trei zile mai târziu, depunea jurământul alături de Eugeniu Osmochescu, noul ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare. Ceremonia a avut loc în prezența președintei Maia Sandu și a prim-ministrului Vasile Tofan.
Cum a ajuns un fost deputat USR ministru la Chișinău
Claudiu Năsui a fost timp de mai mulți ani una dintre vocile cele mai active ale USR în Parlamentul României, cu un discurs constant orientat spre liberalizare economică, digitalizare și reducerea birocrației. A fost și ministru al Economiei în guvernul Cîțu, între 2020 și 2021, înainte ca guvernul să cadă prin moțiune de cenzură.
Conexiunea cu Republica Moldova a venit prin premierul Vasile Tofan, care și-a construit programul de guvernare în jurul unui obiectiv explicit: transformarea Moldovei în cea mai atractivă țară pentru antreprenori din regiune. Năsui a declarat că a „rezonat puternic” cu această viziune — și a acceptat, asumându-și toate consecințele juridice și politice ale deciziei. Renunțarea la mandatul de deputat român nu e o formalitate: înseamnă ieșirea completă din scena politică a României, cel puțin deocamdată.
Detaliul care contează: ce a spus premierul Tofan la ceremonie
Vasile Tofan a explicat public logica din spatele acestor numiri, fără să lase loc de interpretări: „Primul cuvânt este economia. Numirea lui Claudiu Năsui la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și a lui Eugeniu Osmochescu la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare reflectă această prioritate. Avem nevoie de o economie care crește mai repede, avem nevoie de mai multe investiții, de companii care pot concura și exporta și de schimbări curajoase acolo unde lucrurile pot funcționa mai bine. La agricultură avem nevoie de aceeași abordare, orientată spre rezultate. Resursele noastre sunt limitate, iar fiecare leu de subvenție trebuie să producă un impact cât mai mare pentru agricultori și pentru economia țării.”
Tofan nu a ales un tehnician anonim pentru portofoliul Economiei. A ales un om cu profil politic puternic, cunoscut în România pentru pozițiile sale liberale tranșante și pentru conflictele deschise cu structurile de stat. Asta spune ceva despre felul în care noul premier vrea să guverneze: mai degrabă reformator decât administrator. E un pariu. Năsui are avantajul unui discurs coerent și al experienței ministeriale, dar vine dintr-un sistem politic diferit, cu o cultură administrativă diferită. Republica Moldova nu e România — are alte constrângeri, alte dependențe economice, o structură a economiei mult mai fragilă.
Ce înseamnă această numire pentru relația dintre România și Moldova
Numirea unui cetățean român — chiar dacă acum și moldovean — în fruntea celui mai important minister economic din Republica Moldova nu e un fapt obișnuit. E un semnal despre direcția în care Chișinăul vrea să meargă: apropierea de modelul european, atragerea de competențe din afara granițelor, asumarea unor reforme structurale rapide. Și mai e ceva: Năsui vine cu un bagaj de așteptări mari și cu o agendă vizibilă. Dacă reușește să livreze — mai ales pe componenta de digitalizare, unde Moldova are mult spațiu de recuperat — poate deveni un argument viu că reformele accelerate sunt posibile.
Claudiu Năsui preia conducerea ministerului începând cu 28 august 2026. Programul de guvernare al cabinetului Tofan include angajamente cu termene precise pe reforme economice, iar portofoliul său e în centrul acestora. Mandatul de deputat în România se stinge odată cu depunerea renunțării formale — o procedură care urmează automat. Rămâne o întrebare pe care Năsui va trebui să o răspundă nu cu declarații, ci cu decizii: poate cineva format politic într-un sistem să reformeze rapid un altul? Răspunsul nu vine în discursuri de învestire.
