Românii care sărbătoresc 1 Decembrie în sânul familiei trebuie să aibă pe mese vin, țuică fiartă, mici și fasole cu ciolan.
Chiar dacă cel din urmă preparat nu este exclusiv al Armatei Române, pentru că a intrat în cultura gastronomică românească de la unguri, nemți și turci, iată că Ziua Națională a României este de neconceput fără fasolea cu afumătură.
De ce mâncăm fasole cu cârnați de 1 Decembrie
Ziua Națională e un moment de mândrie pentru fiecare român în parte, dar și o sărbătoare culinară, cu produse tradiționale din belșug.
Fasolea cu afumătură este mâncată în fiecare an de 1 Decembrie. Deși nu a fost mereu o tradiție, o mare vedetă din România a pornit acest obicei în urmă cu 20 de ani.
Chiar celebra Andreea Esca a declanșat în români dorința de a consuma „mâncarea săracilor” de Ziua Națională.
În anul 2000, când PRO TV serba cinci ani de la lansare, știrista a avut ideea ca românii să facă din fasolea cu cârnați un preparat de tradiție de 1 Decembrie.
Astfel că, postul de televiziune anunța la momentul respectiv că va sărbători Ziua Națională într-un mod atipic și că așteaptă toți locuitorii Capitalei la „marea ciolaniadă”, care era în fapt o masă gratuită oferită săracilor ce consta în fasole cu ciolan.
Pentru că au avut un succes incredibil cu prima ediție, evenimentul a fost repetat, ba mai mult, chiar și primarii de Sectoare au preluat obiceiul. Fasolea cu ciolan devenea astfel mâncare tradițională de 1 Decembrie.
Ce reprezintă fasolea cu afumătură în cultura românească
Fasolea a fost considerată dintotdeauna „mâncarea săracului”, pentru că este ieftină și ușor de preparat. De asemenea, preparatul aduce un aport proteic bogat, iar de-a lungul istoriei, acesta era dat soldaților, care aveau nevoie de cantități mari de mâncare.
Dat fiind faptul că bugetul armatei nu a fost niciodată unul foarte mare, ciolanul lipsea cu desăvârșire. Totuși, iahnia pe care o mâncăm noi azi nu prea are multe în comun cu ceea ce se mânca în garnizoană. Mai mult, ciolanul afumat nu face parte din bucătăria românească, acest produs fiind în realitate împrumutat în Transilvania de la unguri și nemți. Totuși, nemții îl mănâncă alături de varză, iar ungurii rotisat.
Rețeta pentru fasolea scăzută este împrumutată de la turci, dar înrădăcinată în popor de sute de ani, poate fi considerată un simbol gastronomic al Marii Uniri din 1918, când Transilvania s-a unit cu România.
Rețetă: fasole cu cârnați de 1 Decembrie
Ingrediente
- 2 kg fasole alba bobul nici prea mare
- nici prea mic
- 1,5 kg ceapa din recolta proprie
- 1/2 kg morcovi
- cca 1 kg ardei
- 3 kg rosii astea-s de la piata
- cca 3 kg afumatura de porc
- 1/2 l bulion de rosii cherry din recolta proprie
- piper
- sare
Mod de preparare
Mai intai, am ales fasolea si am lasat-o la inmuiat cu o zi inainte.
A doua zi am pus-o la fiert si, cat a fiert fasolea, am trecut la taiat ceapa, ardeiul, decojit rosiile si dat prin razatoare, curatat morcovul si dat prin razatoarea mare.Am spalat si afumatura si am pus-o si pe ea la fiert.
Deci fasolea fiarta, afumatura fiarta, am trecut la ”asamblarea ” produsului final.
Am pus ulei in tuci si l-am lasat sa se incinga, apoi am pus ceapa, morcovul si ardeiul , apoi am adaugat zeama in care a fiert afumatura, am lasat sa fiarba cca. 10-15 minute, am adaugat si rosiile care au fiert la foc domol cca. 20 min, am adaugat afumatura, fasolea, am potrivit de sare, piper, si la final am adaugat bulionul, lasand sa mai fiarba la foc domol cca 10-15 min. Am servit cu muraturi, lipie si paine neagra. Un deliciu.
