Cum ar fi arătat România dacă Revoluția din ’89 ar fi eșuat: proiectul se întindea până în 2010. Istoric: ”O dovadă a rupturii lui Ceaușescu de realitate”

TRIMITE PRIETENILOR

Nicolae Ceaușescu pregătea România pentru intrarea într-o nouă etapă, după lichidarea datoriei externe de 2.000 de miliarde de lei, în martie 1989. Șeful suprem întocmise un plan detaliat care se întindea până în 2010.

Proiectul de țară, prezentat de Nicolae Ceaușescu la al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român era intitulat ”Programul – directivă cu privire la dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1991 – 1995 și orientările de perspective până în anul 2000 – 2010”. Documentul consultat de FANATIK în arhiva Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității a fost publicat în iulie 1989 sub formă de broșură și vândut în librării la costul de 4 lei.

Proiect PCR: 45 de milioane de tone de cereale pe an și terenul agricol irigat în proporție de 100%

Nicolae Ceaușescu visa să facă din România o adevărată forță economică, bazată pe ”creșterea puternică a forțelor de producție, prin aplicarea celor mai noi cuceriri ale revoluției tehnico-științifice”.

PCR aproxima că producția industrială se va dubla între anii 2005 – 2010 față de 1990, cu ”o deosebită atenție” pentru potențialul hidro-energetic și a funcționării la parametrii maximi ai centralelor hidro-nucleare.

În domeniul agricol, Ceaușescu preconiza o recoltă stabilă de 40-45 de milioane de tone de cereale anual (în 2000 – 2005), lucru care urma să se realizeze prin ”amenajarea întregii suprafețe posibile pentru irigat”.

Ceaușescu ținea la mediu: nu dorea ca românii să-și cumpere mașini

În ceea ce privește transportul, fostul dictator anunța că va investi în zona feroviară și cea navală, limitând la strictul necesar pe cel rutier.

”Va trebui redus la minimum transportul cu mijloace auto, atât pentru diminuarea consumului de combustibili superiori, cât și ca o măsură importantă de împiedicare a poluării și de protejare a mediului înconjurător”, se mai arată în document.

Prin ridicarea eficienței activității economice, arată documentul, urma o creștere rapidă a venitului național (produsul intern brut), care ar fi trebuit să se dubleze până în 2005. Nu era uitată nici știința românească, de care era responsabilă tovarășa Elena Ceaușescu. Aici, ambițiile PCR ajungeau până la ”studierea structurii materiei, de inginerie genetică, a biosferei, oceanului mondial, a scoarței terestre și a spațiului cosmic”.

Dictatorul propunea reducerea săptămânii de lucru

După lichidarea datoriei externe, Ceaușescu visa îndrăzneț la ”întărirea monedei naționale” și la crearea premiselor pentru transformarea leului într-o monedă de circulație internațională. De asemenea, șeful statului anunța că ”prin introducerea tehnicii noi și creșterea productivității muncii se vor crea condiții pentru reducerea, în limite raționale, a săptămânii de lucru”, care în 1989 era de 6 zile.

El promitea ”condiții de viață corespunzătoare, demne, pentru toți membrii societății” prin menținerea unui raport echitabil între veniturile mari și cele mici.

România urma să investească în motoare electrice pentru aplicații industriale

Documentul arată că în cincinalul 1991 – 1995, statul român urma să investească 250 de miliarde de lei pentru construcția de locuințe și edificii social-culturale. Pe de altă parte, industria construcțiilor de mașini urma să fie orientată pentru asigurarea necesarului de utilaje și realizarea unor motoare termice cu randamente ridicate pentru industrie și autoturisme cu consumuri reduse de carburanți. În ceea ce privește industria electrotehnică, ”se va tipiza fabricația de motoare electrice, transformatoare și aparataj electric, acționându-se pentru creșterea competivității produselor, reducerea accentuată a consumurilor de metale neferoase și înlocuirea materialelor scumpe”.

12 clase obligatorii și 2 milioane de elevi prinși în învățământul de tip profesional

Începând cu 1990, învățământul obligatoriu urma să devină de 12 clase iar peste 90% din elevi urmau să fie cuprinși în liceele industriale, agroindustriale, silvice și economice, urmând ca învățământul superior să ”se perfecționeze și modernizeze în raport cu cerințele economiei naționale.

”În perioada 1991 – 1995 învățământul va asigura pregătirea profesională a unui număr de 2 milioane de persoane, făcându-se prioritate formării cadrelor necesare pentru activitatea minieră și petrolier, industria constructoare de mașini, metalurgie, chimie, industria materialelor de construcții, agricultură”, se arată în document.

Nicolae Ceaușescu miza pe schimburi comerciale chiar și cu statele din Vest

Politica externă urma să se liberalizeze și să includă ”schimburi economice și cooperare în producție cu toate statele, fără deosebire de orânduirea socială”. Nicolae Ceaușescu își propunea încheierea de acorduri și contracte de lungă durată, urmând ca relațiile cu țările socialiste să fie ”amplificate”.

”România este gata să participe activ, împreună cu alte state, la elaborarea în comun a noilor principii de relații economice internaționale, a măsurilor privind datoriile externe ale țărilor în curs de dezvoltare și soluționarea altor probleme complexe ale economiei contemporane”, se mai arată în proiectul remis de Partidul Comunist Român.

Venitul populației ar fi urmat să crească până în 1995. PCR promitea locuințe pentru toată lumea

Ceaușescu aproxima că până în 1995, populația României va ajunge la 24 de milioane de locuitori, din care jumătate va fi populație activă. În acest context, una din prioritățile declarate ale partidului era crearea unor noi locuri de muncă și noi condiții pentru creșterea ”în continuare” a veniturilor populației.

”Retribuția medie reală va spori în 1995, comparativ cu anul 1990, cu 5-8 la sută, iar veniturile totale ale țărănimii cooperatiste cu 5-8 la sută. Se va urmări ca raportul dintre retribuțiile mici și mari să fie de circa 1 la 4,5”, se mai arată în proiect.

 

cifre pcr
Indicatori economici pentru următorul cincinal / Sursă: cnsas.ro

În acest context, în perioada 1991 – 1995 urmau să fie construite peste 700.000 de locuințe (apartamente), asigurându-se, în orașe, o suprafață locuibilă de 10 – 12 mp pentru fiecare locuitor. De asemenea, urmau să fie realizate case noi și pentru locuitorii satelor.

Ceaușescu visa o lume fără amenințări nucleare

În fine, documentul se încheie printr-un manifest pe care Nicolae Ceaușescu l-a rostit și în timpul celui de-al IV-lea Congres al PCR, care face parte la dezarmarea mondială. Prosperitatea nu poate fi asigurată decât în condiții de pace și colaborare între state, arăta conducerea PCR.

”Realizările de astăzi arată că nici o țară, nici un popor nu poate avea certitudinea că-și va înfăptui asprațiile de bunăstare și prosperitate atâta vreme cât în lume continuă să se acumuleze uriașe arsenale de arme – în primul rând nucleare, chimice și alte mijloace de distrugere în masă – cât și diferite regiuni ale planetei se mențin și chiar se accentuează stările de încordare și conflict, se manifestă cu tot mai multă pregnanță fenomene de criză și instabilitate economică, se adâncesc decalajele între țările sărace și bogate, iar numeroase alte probleme de importanță esențială pentru pacea și progresul omenirii rămân nesoluționate”, se mai arată în proiect.

Istoric Lavinia Betea: ”Programul-directivă, o lectură periculoasă”

Și totuși, cât de realist era programul promovat de Partidul Comunist Român în 1989? Cum avea să se schimbe viața oamenilor, după plata datoriilor externe? Istoricul Lavinia Betea spune că proiecția realizărilor comuniste în anii ’90 și chiar 2000 trebuie privită cu rezerve.

”Lectura acelui „Programului-directivă” prezentat la ultimul congres comunist, text cu putere de lege în epocă, poate trezi cititorilor de azi stări extrem de contradictorii. Pentru unii, mă refer la cei neavizați asupra traiului românilor din anii 80, poate fi o lectură „periculoasă”, în sensul nostalgiei după asemenea „vise” și realizări”. Pentru alții, conștienți de utopia „măsurilor” și duplicitatea raportărilor, un text tragi-comic.

Să revenim cu picioarele pe pământ, adică în anul de grație 1989. Cetățenii, chiar și demnitari din conducerea țării se așteptau ca după anunțul încheierii plății datoriei externe, făcut de Ceaușescu în primăvara lui 89, la congresul din toamnă să fie anunțate măsuri de relaxare. Adică eliminarea cartelelor la pâine și a „rațiilor” la produsele alimentare de bază, a întreruperilor de electricitate, a temperaturilor imposibil de scăzute iarna în apartamente, școli, instituții etc. Pe scurt, oamenii se așteptau la o viață normală fără excesele „raționalizărilor” anterioare.  

Speranțele mergeau și mai sus: Ceaușescu și consoarta sa să-și dea demisia după atâtea „victorii mărețe”.  Nici în cele mai pesimiste previziuni însă, românii nu și-ar fi închipuit că li se va anunța, nu pentru mâine, nu pentru poimâine – ci taman până-n anul 2010 ! – o criză încă mai dură decât cea din anii 80 – anii plății datoriei externe”, a explicat Lavinia Betea, autoare a mai multor volume despre viața cuplului Ceaușescu.

”Cifrele din raport sunt un non-sens”

Istoricul e de părere că, în realitate, documentul arată că viața românilor nu avea să se schimbe în bine și că mesajul era, de fapt, altul: mai mult muncă, mai multă productivitate, mai multă economie.

”Dacă veți citi cu atenție documentul, veți vedea că în 10-15 ani, volumul și valoarea sarcinilor de lucru la toți indicatorii urmau să se dubleze. Imaginați-vă, în acest sens, că vi se impune, fără drept de apel, ca peste un deceniu să lucrați de două ori mai mult ca acum. Nu vi se promite însă și îmbunătățirea calității vieții. Vi se spune chiar că va trebui să faceți mari economii (din motive ecologiste!)– la energie, la combustibili, la toate celelalte.

Dacă nu faci cuvenitele calcule, ți se poate  părea o promisiune frumoasă că orășean fiind, ți se vor asigura 10-12 mp spațiu locuibil. Adică 5 persoane „au dreptul”  la maximum un apartament de două camere de 50-60 mp. Analizate astfel, toate cifrele prezentate în respectivul raport sunt un non-sens care rimează cu elogiile aduse, în două rânduri doar în acel document, Elenei Ceaușescu pentru dezvoltarea științei și învățământului, „savanta de recunoaștere mondială” care absolvise, pe bune, doar patru clase”, a mai spus Lavinia Betea pentru FANATIK.

Lavinia Betea: ”Căderea lui Ceaușescu trebuia să reușească”

Concluzia istoricului Lavinia Betea este că ”programul-directivă” este actul suprem al ruperii lui Nicolae Ceaușescu de realitate și o justificare perfectă pentru evenimentele care au avut loc câteva luni mai târziu, în decembrie 1989.

”Analizat însă în context istoric, tot acest program se vrea a fi o replică la „perestroika”, o demonstrație și o argumentație irațională la discursurile și reformele lui Gorbaciov. EU, îi transmite și pe această cale Ceaușescu, mi-am reformat țara cu mult înaintea ta, cu succese inimitabile. EU nu voi renunța la partidul unic, la supremația absolută a proprietății de stat, la restricțiile impuse cetățenilor… EU… nu mă dau dus din capul țării nici în 2010!

În esență, ca să mă exprim blând, documentul în discuție este o imbatabilă dovadă a rupturii minții lui Ceaușescu de realitate.

Cât despre evenimentele din 1989, plasate de asemenea, în contextul istoric al epocii, căderea lui Ceaușescu TREBUIA să reușească. Gorbaciov își anunțase partenerii din Tratatul de la Varșovia și din CAER, încă din 1986, că perestroika este o reformă de nivelul acestor organizații suprastatele. Iar poziția geopolitică a României nu îngăduia „viziuni originale” sau, dacă vreți, „tradiționale”, gen Cuba sau Coreea de Nord”, a mai declarat Lavinia Betea.

Sursa: Fantaik.ro


TRIMITE PRIETENILOR

Urmăriți România Liberă pe FacebookTwitter, Youtube și Instagram!

Despre Redacția ȘtirileRomânilor

România, tărâmul autenticului, al naturii primitoare și al culturii captivante. Nu ne propunem să schimbăm România, ci să ți-o arătăm exact așa cum este ea. Readucem în prim plan știrile relevante, imparțiale și prezentate cu acuratețe.