Cum au furat ofițerii IPJ 15 kilograme de aur. Dosarul penal a fost tergiversat 11 ani și polițiștii acuzați că au furat aurul unei case de amanet au toate șansele să scape.

TRIMITE PRIETENILOR

La Constanța, polițiștii fură mai ceva ca hoții! Iar procurorii îi protejează! Dosarul penal a fost tergiversat 11 ani și polițiștii acuzați că au furat aurul unei case de amanet au toate șansele să scape.

Anchetă realizată de Sorin Ghica și Cătălin Antohe

Siguranță și încredere, sloganul Poliției Române, este o glumă proastă la Constanța! Siguranță în cine și încredere în ce, se întreabă și acum administratorul unor case de amanet care a fost ușurat de 15 kilograme de bijuterii din aur. Nu, nu hoții l-au prădat, ci tocmai polițiștii care trebuiau să apere legea sunt acuzați de jaf!

Polițiștii au furat linistiți sub umbrela legii, pentru ca știau cum funcționează sistemul.

Bijuteriile au fost sechestrate de Poliție în timpul cercetărilor într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani. Ancheta s-a dovedit un bluf al Poliției iar patronul caselor a fost achitat irevocabil. Cât timp au stat însă „în grija” Poliției bijuteriile din aur au fost înlocuite cu tinichele, gablonzuri, mărgele, pietre și mătănii din lemn. Cazul a fost tergiversat de Poliție și Parchet timp de 11 ani, dar în final, polițiștii care s-ar fi aflat în spatele acestui jaf incredibil vor fi deferiți justiției.

Cine plătește paguba: polițiștii sau contribuabilii? Răspunsul, în pixul judecătorului

Judecătorul de cameră preliminară a Tribunalului Constanța trebuie să decidă dacă unul dintre polițiștii acuzați de furtul aurului va fi judecat sau dacă faptele s-au prescris, în urma tergiversării dosarului timp de peste 11 ani de zile, și nimeni nu mai are ce să-i facă. De altfel, aceasta a fost și apărarea polițistului.

Dacă într-adevăr faptele s-au prescris, recuperarea prejudiciului se va face de la stat, adică din buzunarele contribuabililor. În acest timp, polițistul acuzat, Marius Paul Constantinescu este relaxat. A trecut în rezervă și s-a reangajat, pe un post călduț la FRONTEX, structura de poliție de frontieră a Uniunii Europene.

Un alt polițist cercetat în același caz a fost detașat tocmai la DNA, ca ofițer de poliție judiciară. Alți polițiști cărora le-a trecut aurul prin mâini, dar împotriva cărora nu au fost formulate acuzații, au ajuns chiar judecători.

Prima manevră făcută de polițiști în jaful bijuteriilor

În timpul perchezițiilor din dosarul în care administratorul a fost, ulterior, declarat nevinovat de Justiție, polițiștii au ridicat peste 117 kilograme de bijuterii din aur, ambalate și sigilate în șapte saci textili cu sigiliu MIRA (Ministerul Internelor şi Reformei Administrative), sigiliu care aparținea la aceea dată ofițerului de poliție judiciară Iulian Grigore. Foarte important, obiectele din aur a fost cântărite și descrise sumar (brățară, inel, cercei, lănțișor, monede etc), pentru a putea fi identificate ușor.

În loc să depună bijuteriile la Trezoreria statului în termen de 48 de ore de la ridicare, așa cum prevede și astăzi legea în mod expres, polițiștii au dus valorile la o sucursală a BRD Constanța, condusă de soția șefului SIF Constanța, comisarul șef Ioan Tomescu, potrivit rechizitoriului făcut de procurorii DNA. Mai mult decât atât, depozitarea aurului la BRD nu s-a făcut printr-o dispoziție oficială, instituțională, ci la ordinul verbal !?! al comisarului șef Tomescu.

Interogat ulterior de procurori, polițistul trimis acum în judecată pentru furtul bijuteriilor, Marius Paul Constantinescu, a pretins că nu a știut că bijuteriile trebuie duse la Trezorerie. Afirmația acestuia pare extrem de neverosimilă! Constantinescu era chiar responsabilul pe linie de metale prețioase din Serviciul de Investigare a Fraudelor Constanța și nu putea spune că nu cunoștea legea din domeniu. Orice polițist de Economic cunoaște această prevedere legală ELEMENTARĂ.

Conform unui proces-verbal întocmit de IPJ şi BRD Constanța, în perioada în care aurul a fost înlocuit cu tinichele, bijuteriile au fost ridicate și depuse de la BRD în mai multe rânduri, „operațiunile” căzând în sarcina lucrătorilor de poliție Marius-Paul Constantinescu, Iulian Grigore, Marius Iordache, Cosmin Tănase, Victor Văduva şi Iulius  Neamţu.

Trei dintre acești ofițeri – Grigore, Tănase și Neamțu au fost avansați în grad, ulterior, pentru merite deosebite.

„Șmen” la IPJ Constanța. Polițiștii au luat aurul și l-au schimbat cu tinichele

După depunerea aurului la BRD, timp de 72 de zile polițiștii veneau periodic să ridice cantități de bijuterii, pentru a le duce la sediu, chipurile pentru cercetări. Preluarea sacilor cu aur din bancă, desigilarea și predarea bijuteriilor către polițiști s-a făcut „pe încredere”, fără procese-verbale.

Abia când, după mai bine de două luni de zile (în loc de 24 de ore, cât prevede legea) sacii cu aur au fost predați la Trezorerie, s-a descoperit că 15 kilograme fuseseră înlocuite cu mărgele de sticlă, pietricele, agrafe de păr din plastic, mătănii călugărești din lemn, etc. Asta în condițiile în care în procesul verbal de percheziție se specificase că toate obiectele ridicate sunt  din metal galben (aur).

Polițiștii s-au jurat că tinichele ar fi fost ridicate chiar de la casele de amanet, dar nici logica nu era de partea lor. Cine ar fi putut să amaneteze mărgele sau mătănii din lemn? Ce motiv ar fi avut ca la perchizții să rețină aceste obiecte fără nicio valoare? Evident, la aceste întrebări polițiștii au rămas fără replică.

Mai mult, aceștia ar fi mințit că la desigilarea sacilor, în timpul cercetărilor penale, ar fi participat, așa cum prevede legea, și reprezentanții caselor de amanet, lucru infirmat de aceștia. De altfel, polițiștii nu au putut prezenta procurorilor care au anchetat cazul niciun proces-verbal de desigilare a sacilor semnat de păgubiți.

Jaful bijuteriilor tăinuit timp de 3 ani

Timp de mai mult de 3 ani, furtul aurului a rămas un secret bine ascuns în sânul Poliției. Anchetat pentru evaziune fiscală și spălare de bani, Virgil Dulea cerea periodic la studiu dosarul penal, pentru a fi la curent cu evoluția cercetărilor, dar nu a văzut niciun document referitor la dispariția bijuteriilor.

Abia în 2011 a aflat Dulea că, în 2008, aurul fusese predat la trezorerie și expertizat, ocazie cu care se constatase că 15 kilograme de aur fuseseră înlocuite cu tinichele.

De atunci, patronul caselor de amanet Garant a început o luptă surdă cu autoritățile, pentru a da de urma aurului furat în timpul anchetei polițiștilor.

Pe lângă plângerile penale făcute la Parchet, Virgil Dulea a trimis memorii la Parlament, Președinție, CSM, Comisia pentru cercetarea abuzurilor de la Camera Deputaților și de la Senat, Ministerul de Interne, Ministerul de Justiție. Însă toate petițiile au fost redirecționate la CSM, care le-a trimis mai departe la Parchetul Tribunalului Constanța, adică acolo unde lui Dulea i se spunea că nu e nimic în neregulă.

În 2019, Virgil Dulea a fost achitat definitiv de instanță pentru toate acuzațiile făcute de polițiști, care s-au dovedit a fi nefondate. Totodată, judecătorii au dispus ca acestuia să-i fie restuiți banii și bijuteriile din aur indisponibilizate în urma perchezițiilor din anul 2007.

Comisarul Constantinescu a ascuns dispariția aurului

Polițistul care a preluat ulterior dosarul de evaziune fiscală, comisarul Florin Cristache, a refuzat să-și acopere colegul, declarând în fața procurorilor că, timp de 3 ani, ofițerul Paul Constantinescu a ascuns documentele din care reieșea ca Trezoreria a restituit 15 kg de obiecte ca fiind materiale comune, adică tinichele, din totalul de 117 kg de aur confiscate. Cu alte cuvinte, a încercat să ascundă dispariția aurului

Martorul a arătat că, în cursul anului 2011, i-a fost repartizat dosarul penal nr. 958/P/2007, ca urmare a detașării lui Constantinescu la un alt departament din cadrul IPJ Constanța.

Comisarul Florin Cristache a constatat că în dosar nu se regăsea niciun document din care să rezulte inventariere bunurilor ridicate „vrac”, în urma percheziției din septembrie 2007, și nici documentele în temeiul cărora bijuteriile au fost predate la Trezorerie.

Abia când Cristache i-a cerut explicații, Constantinescu a scos din sertarul propriului birou documentele lipsă. Explicația sa a fost extrem de neverosimilă: le-a ținut în fișetul personal timp de 4 ani pentru că „aceste documente nu i-au fost solicitate de către procurorul de caz”.

Bijuteriile ținute ilegal în camera de armament a IPJ Constanța. Atunci au fost înlocuite cu tinichele

Ancheta a stabilit că bijuteriile au fost înlocuite chiar în sediul Poliției. Unul dintre sacii cu bijuterii în care ulterior au fost găsite tinichele, a fost depozitat ilegal câteva luni în camera de armament a IPJ Constanța. Cheile de la fișetul respectiv au fost la comisarul Marius Paul Constantinescu și șeful SIF, Ioan Tomescu. Ofițerii SIF scoteau periodic bijuteriile și le țineau în birou, uneori și câteva zile, pe motiv că le cercetează. Totul se făcea fără vreun proces-verbal de predare/primire.

„Martorul M. Adrian a relatat că, în cursul anului 2007, s-a primit dispoziție verbală de la inspectorul șef al IPJ Constanța să fie  introdus în camera de armament un sac adus de ofițerii de poliție din cadrul SlF. Sacul a fost depus într-un fișet metalic aflat în  interiorul Camerei de armament, cheia fiind predată ofițerilor de poliție Tomescu Ioan și Constantinescu Marius-Paul, nefiind întocmit vreun înscris privind predarea-primirea fișetului. Martorul apreciază că sacul a fost ținut în fișetul din Camera de armament între 3 și 6 luni. Reține că nu au fost întocmite documente privind păstrarea în Camera de armament, fiind uneori scos și readus în fișet după mai multe zile. La întrebarea martorului legată de activitățile desfășurate în legătură cu acest sac, ofițerii SIF i-au spus că inventariau conținutul, au arătat procurorii DNA în rechizitoriu.

Garcea de la IPJ Constanța

Dar proba cea mai zdrobitoare împotriva polițiștilor acuzați de furt avea să să vină de la vânzătoarea unui magazin de gablonzuri, din Centrul Comercial Prestige. Femeia l-a recunoscut pe polițistul Iulian Grigore, detașat ulterior chiar la DNA!!!, care a cumpărat gablonzuri (mărgele, broșe, agrafe, lănțișoare din tinichea etc). Și tot martora și-a recunoscut podoabele din tinichea cumpărate de polițiști, în sacii care trebuiau să conțină doar aurul ridicat de Poliție de la casele de amanet.

Femeia l-a ținut minte pe polițist pentru că vroia să cumpere gablonzurile la gramaj și nu la bucată!?! Iulian Grigore i-a cerut vânzătoarei 300 de grame.

Declarația martorei a avut pe alocuri și accente comice, care ne amintesc de celebrul personaj Garcea. Pentru că femeia s-a arătat suspicioasă, Iulian Grigore i-a spus că e polițist și chiar i-a arătat legitimația de serviciu.

„Grigore Iulian a fost indicat de Martora V.I. la procedura de identificare persoane ca fiind polițistul care a cumpărat gablonzuri în perioada înlocuirilor  de bijuterii. (…)

A relatat că era toamnă şi lucra într-o zi în tura de dimineață,  între orele 09.00-14.30. În jurul orei 09.30, la magazin a venit un bărbat. Acesta i-a spus că dorea să cumpere obiecte placate cu aur. A văzut că acel bărbat privea insistent la obiectele expuse spre vânzare. Faţă de maniera în care se uita la gablonzuri, martora a bănuit că era un hoț ce intenționa să fure, motiv pentru care s-a dus lângă el. Acesta, observând suspiciunile martorei, i-a spus să stea liniștită, pentru că nu era infractor, ci era de la poliție. Mai mult, acel bărbat i -a arătat martorei legitimația de polițist.

Martora a mai relatat că acel polițist i-a spus că voia să cumpere cantitate mare de obiecte de podoabă, afirmând  că nu-l  interesau  numeric, ci doar cantitativ. I-a precizat că dorea să cumpere în acea zi 300 g de obiecte. La cererea polițistului, martora a îndepărtat etichetele şi prețurile de pe obiectele din materiale comune, a mers la bijuteria din faţa magazinului, a luat cântarul cu împrumut şi le-a cântărit pe cele alese de cumpărător. În total, polițistul  a cumpărat  310 g de obiecte pe care a plătit 4.000  lei. Importantă este şi afirmația martorei că așa vânzare mare nu a avut niciodată de când lucrează la acel magazin, au consemnat procurorii în rechizitoriu.

Adina Florea, singurul procuror din dosarul aurului care și-a făcut datoria

Jaful aurului a fost anchetat, inițial, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, pentru ca în 2017, după un traseu sinuos, dosarul să ajungă la Parchetul Curții de Apel Constanța, fiind preluat chiar de șefa instituției, prim procurorul Adina Florea.

Se părea că lucrurile ajung pe făgașul lor normal, iar tâlharii cu epoleți vor fi trași la răspundere.

Adina Florea a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de comisarul Marius-Paul Constantinescu, arătând că există probe din care rezulta bănuiala rezonabilă ca ofițerul de poliție  a comis infracțiunile de abuz in serviciu cu consecințe deosebit de grave.

Ancheta a stabilit fără dubiu că perchezițiile la casele de amanet nu s-au făcut cu respectarea dispozițiilor imperative ale Codului de procedură penală. Sigilarea, desigilarea și inventarierea bijuteriilor de la IPJ nu s-a efectuat în prezența proprietarului, depozitarea sacilor la BRD s-a făcut cu încălcarea legii. Astfel, bijuteriile trebuiau depuse, conform legii, la trezorerie, nu la BRD.

Procuroarea a mai arătat că, în urmă comparării inventarelor, rezultă că metalul comun (tinichelele) au fost introduse ulterior și este fără dubiu faptul că ofițerul Marius Paul Constantinescu a comis infracțiunea de abuz în serviciu.

Procurorul Gigel i-a albit pe polițiștii acuzați de furt

În 2018, Adina Florea a fost promovată la Serviciul de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SSIJ), iar dosarul aurului a încăput pe mâna procurorului Gigel Marian Alexandru.

După 8 luni în care nu a făcut niciun act de cercetare penală, acuză păgubiții, procurorul Gigel a clasat dosarul, pe motiv că fapta nu există!?! El a respins toate solicitările păgubiților de expertizare a bijuteriilor.

În esență, procurorul a arătat că infracțiunea de abuz în serviciu poate fi săvârșită numai cu forma vinovăției, a intenției directe sau indirecte. Cu alte cuvinte, polițistul, chiar dacă ar fi furat aurul, nu a făcut-o cu intenție. O fractură de logică evidentă în raționamentul procurorului care a făcut totul pentru a-l albi pe polițistul cercetat.

„Probele administrate în cauză care pot conduce la inculparea unei persoane pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu nu crează convingerea că ofițerul Constantinescu Marius-Paul ar fi acționat cu știință așa cum prevedere legea în exercitarea atribuțiilor de serviciu”, este concluzia șocantă a procurorului Gigel în rezoluția NUP.

Procurorul nu a cercetat nici de ce ofițerul nu și-a informat nici superiorii, nici procurorul de caz, nici pe păgubit că aurul a fost înlocuit cu tinichele.

Gigel a închis ochii și la declarația vânzătoarei de la magazinul de gablonzuri care l-a recunoscut pe polițistul Iulian Grigore, căruia i-a vândut tinichelele cu care a fost înlocuit aurul.

Clasarea dosarului a fost picătura care a umplut paharul. Disperați, angajații caselor de amanet Garant au ieșit în stradă. Oamenii au protestat în fața Parchetului General, acuzându-i pe procurorii constănțeni că îi protejează pe „alchimiștii” din Poliție, care au transformat aurul în tinichele.

Eminențele cenușii din dosarul aurului

Două dintre personajele-cheie ale acestei mega-escrocherii din sânul Poliției Române sunt șeful SIF Constanța de la acea vreme, comisarul șef Ioan Tomescu, cel care a dat ordin ca aurul să nu fie dus la Trezorerie, ci la sucursala BRD unde soția sa era directoare, și procurorul Gigel Marian Alexandru (în prezent pensionar, care încasează o pensie specială grasă), care a închis ochii la toate probele care îi incriminau pe polițiștii acuzați de furtul aurului. Ioan Tomescu nu a fost tras la răspundere în acest caz.

Patronul Garant susține că Tomescu Ioan i-ar fi indus în eroare pe procurorii DNA, declarând în scris că reprezentanții caselor de amanet ar fi participat la desigilarea sacilor și inventarierea aurului la poliție.

În 2016, comisarul șef Ioan Tomescu a fost retrogradat din funcția de șef al SIF Constanța și cercetat disciplinar, dar nu din cauza scandalului aurului furat.

Comisarul șef Ioan Tomescu

Un control al IGPR a stabilit că polițistul nu și-ar fi îndeplinit sarcinile de serviciu. Tomescu a contestat în instanță decizia de retrogradare din funcție și a câștigat procesul.

Presa a mai dezvăluit că Tomescu și-ar fi protejat niște rude cercetate penal pentru administrarea frauduloasă a unor terenuri în comuna Bărăganu.

Și procurorul Gigel are bube în CV. Presa a relatat că, în trecut procurorul a fost revocat de CSM din funcția de șef al  Parchetului Curții de Apel Constanța, ca urmare a numeroaselor nereguli si deficiențe descoperite în activitatea instituției: încălcarea normelor și a procedurilor, rezoluții dubioase, număr mare de NUP-uri (neînceperea urmăririi penale), cauze rămase în nelucrare, scoateri de sub urmărire penală, disjungeri și declinări de competență fără suport, tergiversări ale unor dosare,  preluări de dosare care nu atrăgeau competența Parchetului Curții de Apel Constanța etc.

Judecătorii au dat de pământ cu procurorul Gigel

Tribunalul Constanța a desființat rezoluția de clasare a dosarului cu iz de blat dată de procurorul Gigel. Judecătorii au arătat că ordonanța de clasare vine în contradicție cu probele administrate în cauză, iar succesiunea evenimentelor este prezentată diferit și înțeleasă contrar acestor probe.

Chiar dacă procurorii încearcă să acrediteze ideea că aceste bunuri ar fi putut să fie înlocuite și pe timpul cât bijuteriile s-au aflat în custodia Trezoreriei Constanța, acest lucru nu poate fi acceptat, a susținut instanța.

Totodată, procurorii nu au cercetat deloc motivul pentru care suspectul Constantinescu Marius-Paul a ascuns conducerii IPJ Constanța că bijuteriile aur au fost înlocuite cu mărgele, agrafe mătănii din lemn.

De asemenea, instanța a arătat că  nu poate fi primită motivarea  procurorului de caz Gigel Marian-Alexandru și a procurorul ierarhic superior  Gigi Valentin-Ștefan cum că probele administrate în cauză nu pot conduce la inculparea vreunei persoane pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și nu creează convingerea că suspectul Constantinescu Marius Paul sau altul ar fi acționat cu știință în executarea atribuțiunilor de serviciu.

Perchezițiile la casele de amanet au fost făcute cu polițiști din trei orașe

Polițiștii și procurorii, ping-pong cu dosarul aurului timp de 11 ani

Virgil Dulea Virgil a făcut plângere penală la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală pe 8 iulie 2011, cerând să se facă o anchetă despre înlocuirea a 15 kg de aur cu tinichele.

Polițiștii DIICOT Constanța au trimis dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Procurorii s-au spălat pe mâini și au pasat dosarul mai departe colegilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța. Procurorii de la această unitate au refuzat să cerceteze cazul, pe motiv că nu e de competența lor, și l-au pasat mai departe „spre competentă soluționare”, la DNA Constanța.

După 4 ani de așa-zise cercetări, la 15 septembrie 2015, DNA a declinat cauza la Parchetul de  pe  lângă  Judecătoria Constanța. Dosarul nu a rămas nici aici. Câteva luni mai târziu, în aprilie 2016, plângerea a fost declinată către Parchetul de pe lângă Curtea de   Apel Constanța,  formându-se astfel dosarul nr. 90/P/2016.

Procurorii de aici au dat lovitura de grație, după alți 3 ani de tergiversări: în 2019 au clasat dosarul, susținând că polițistul Marius-Paul Constantinescu e curat ca lacrima.

Primul semn de normalitate (după 8 ani!?!) l-au dat judecătorii Tribunalului  Constanța, care prin încheierea definitivă din 12 februarie 2020 au informat ordonanța procurorilor de neîncepere a urmăririi penale, obligându-i să-și facă treaba.

Ca să scape de dosar, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța l-au declinat la DNA Constanța. Dosarul a plecat mai departe la structura centrală a DNA, fiind declinat apoi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secţia de investigare a infracțiunilor din justiție. Asta pentru că plângerea penală a fost formulată şi faţă de foști ofiţeri de poliţie ce au devenit judecători.

În ultima fază, dosarul a fost trimis la DNA Constanța, care a dispus începerea urmăririi penale împotriva polițistului Constantinescu și dusjunderea dosarului împotrivia polițistului Iulian Grigore, detașat chiar la DNA!?!


TRIMITE PRIETENILOR

Urmăriți România Liberă pe FacebookTwitter, Youtube și Instagram!

Despre Redacția ȘtirileRomânilor

România, tărâmul autenticului, al naturii primitoare și al culturii captivante. Nu ne propunem să schimbăm România, ci să ți-o arătăm exact așa cum este ea. Readucem în prim plan știrile relevante, imparțiale și prezentate cu acuratețe.