A venit toamna. Razele soarelui mângâie încă drăgăstos pământul și pomii, pârguind fructele și ruginind frunzele. Păsările călătoare se pregătesc să-și ia rămas bun de la noi. Străzile s-au umplut din nou de mașini. Noi ne adunăm emoționați în fața ecranelor. A început școala online!
Ieri a fost minunat – prima zi de școală, și chiar ne-am dus fizic la școală. Ne-am curățat mîinile cu dezinfectant, ne-am așezat cuminți în băncile distanțate și am stat nemișcați. Am ascultat prin difuzoare mesajul doamnei directoare. Dumneaei ne-a spus ca anul acesta va fi o provocare dar că nu trebuie să ne temem. Trebuie doar să ne gândim mereu că totul va fi bine. Apoi am plecat acasă.
Cred și eu ca totul va fi bine! Cum ar putea să nu fie, când stai acasă, la calculator, și de fapt “mergi la școală”? Ehei! Dacă ar fi putut părinții noștri să facă asta! Nu s-ar mai fi trezit de dimineață, nu s-ar mai fi murdărit pe pantofi de noroi, nu ar mai fi așteptat tramvaiul. Iată, minunile tehnologiei! Noi acum stăm comod pe scaune și scriem mesaje instant pe Messenger, WhatsApp, Facebook, Instagram și chat-ul de la Zoom. E distractiv. Doar asta vor elevii, săracii – să se mai distreze și ei!
Ora 8:00. Prima oră avem germană. Profa a terminat de vorbit. Nu prea am înțeles ce ne-a spus, că nu se aude prea bine. Suntem mulți pe online! Și, oricum, e mai distractiv să citești ce scriu colegii. Acum scrie ceva la tablă. Mă chinui să citesc. Mă uit de aproape la ecran, îmi mijesc ochii. E cam departe camera de tablă, tabla e albă, și imaginea pixelată. Nu-i nimic, o să cer cuiva din clasă să-mi trimită notițele, și le copii mai târziu.
8:15 Avem pauză. Ce ca lumea, pauză în timpul orei. E din cauza Covidului, să nu se răspândească. Mai stau pe chat.
Reîncepe ora. Mai scriem ceva la tablă. Eu aștept. Trebuie să fiu la calculator, cu camera deschisă, la toate orele, așa e regula. Nu-i nimic, trimitem mesaje.
Ora s-a terminat. Dar nu e pauză. Avem ora de matematică. Vine proful. Ne trimite o fișă. Aha, măcar așa văd și eu ce se lucrează. Numai că nu mai pot vedea la tablă, că nu am ecranul așa de mare ca să încapă și fișa, și Zoom-ul. Ascult ce spune proful, dar pierd șirul. Nu-i nimic, îmi trimit colegii notițele lor după oră.
Intră cineva în clasă. E doamna doctor. A venit să verifice temperatura colegilor. Proful ne dă o pauză de 10 minute. Nu-i nimic, mai stăm pe chat. După aia mai începem un exercițiu, dar se termină ora. Ni-l dă pe acasă.
S-a terminat și matematica. Acum avem sportul. Cred că ne dă drumul, că doar nu putem face sport de acasă. Ba nu! Profa spune să ne ridicăm în picioare și să facem exerciții cu mâinile în fața ecranului. Eu nu prea am loc, mă lovesc de perete. Nu-i nimic, mâine seară am totuși curs de baschet, fac sport acolo. Colegii se distrează de sportul ăsta online. Scriu și eu niște comentarii. E distractiv.
A trecut și sportul. Acum avem chimie. Profa e foarte strictă. Începe să ne predea. Trec vreo 10 minute, și deodată izbucnește din căști o larmă de nedescris. Ce-i asta? Au apărut vreo cincisprezece indivizi anonimi în ședința noastră de pe Zoom! Pun manele pline de înjurături, porcoase de tot, date la maxim. Dau spam pe chat “Ride Clanul Leilor”. Mai dau și alte chestii care nu se pot scrie. Nu știm ce să facem. Profa nu are căști, acum predă, și nu aude. După vreo 10 minute află ce se întâmplă. O cheamă pe doamna asistentă de IT. Se uită amândouă la ecran. Gălăgia continuă. E distractiv. Scriem tone de mesaje, ne mirăm. În sfărșit se oprește zgomotul. Se oprește și ora, că e pauza din timpul orei. Mai comentăm ce s-a întâmplat.
Orele de dimineață s-au terminat, dar noi mai stăm să se facă investigații. Profa trimite mesaj dirigintei, diriginta părinților, îi pune să ne ia la întrebări, care din noi a postat linkul ședinței. Părinții se uită pe Google și află că hackerii au făcut asta și semestrul trecut, în timpul carantinei. Dacă măsurile de securitate folosite de profesor nu sunt suficiente, ei pot intra în ședință. În sfărșit, încheiem. Mă duc să manânc. E ora 1 și la 2 avem Tehnologie.
Ora 2:00. Suntem conectați, așteptăm să vină profa. Mai comentăm evenimentele, ne uităm pe YouTube. E distractiv.
2:15 – profa anunță un coleg că facem de la 3. Nu am timp să mă apuc de teme. Stau pe internet. Colegii mei joacă jocuri. Mie mi le-au blocat părinții, ca să nu stau prea mult cu ochii în ecran. Mă uit la filme comice cu pisici pe YouTube. Se face ora 3. Așteptăm să vină profa. 3:15.
3:30. Cred că nu mai vine. S-a terminat școala! Mă duc să mai mănânc ceva.
Ora 5. Mă cam doare spatele, mă ustură ochii și mi-e un somn! Dar trebuie să mă apuc de lecții. Ce să fac mai întâi? Aha, trebuie să copii notițele de la ore. Scriu colegilor să-mi trimită poze. Cât aștept, mai stau cu ei pe Messenger. Ne uităm la orar. Mâine avem ore de la 8 la 12 și de la 5 la 7 seara. Și poimâine avem de la 5 la 7 seara, două ore de română! Vineri avem ore până la 6. S-a dus și baschetul meu.
Asta e, trebuie să ne adaptăm. Măcar bine că azi nu am teme. Da, dar peste două zile am pregătire la matematică și am de lucru. Nu știu nimic din materia pe care am făcut-o în timpul carantinei. La drept vorbind, mai mult n-am făcut-o. Și doar anul ăsta am Evaluare Națională. Nu pot să mă fac de râs, învăț la un liceu de elită!
Trebuie să mă gândesc că totul va fi bine.
Post Views: 504