Vineri, puțin înainte de ora patru dimineața, avioane de vânătoare NATO au doborât o dronă care intrase în spațiul aerian al Letoniei. Ambele țări — Letonia și Finlanda — au emis alerte și au restricționat temporar traficul aerian. Nimeni nu știe cu certitudine de unde venea aparatul.
Povestea începe cu o alertă cod portocaliu emisă de forțele armate letone pentru mai multe regiuni din estul țării: Augsdaugava, Preili, Rezekne, Balvi și Aluksne. Locuitorii din aceste zone au primit mesaje pe telefoanele mobile în miez de noapte, îndemnați să se pună la adăpost imediat. Nu e genul de trezire pe care ți-l dorești.
Drona doborâtă deasupra regiunii Balvi, la granița cu Rusia
Drona a fost neutralizată deasupra regiunii Balvi, din nord-estul Letoniei, zonă care se învecinează direct cu Rusia. Alerta a fost ridicată aproximativ o oră mai târziu, după ce aparatul a fost doborât. Forțele armate letone nu au confirmat originea dronei. Au descris-o ca pe un vehicul aerian fără pilot străin care a intrat în spațiul lor „ca urmare a războiului electronic rusesc” — formulare diplomatică, dar cu o implicație clară: drona ar fi putut fi ucraineană, deviată de la traiectoria inițială de bruiajul electronic rusesc.
Iveta Berzina, purtătoare de cuvânt a Cartierului General Întrunit al Forțelor Armate Letone, a declarat pentru Radiodifuziunea Letonă că „nu poate spune cât de aproape de zonele populate se afla drona când a fost doborâtă.” O afirmație care ridică mai multe semne de întrebare decât liniștește. Nu știm nici tipul aeronavei, nici dacă era înarmată, nici cât de aproape a trecut de case. Autoritățile letone au ales să comunice minimal — ceea ce, în sine, spune ceva despre sensibilitatea politică a situației.
Finlanda a blocat estul Golfului Finlandei
Incidentul nu s-a oprit la granițele Letoniei. Finlanda a restricționat temporar atât traficul aerian, cât și cel maritim în partea de est a Golfului Finlandei. E o măsură rară, care arată că autoritățile de la Helsinki au luat incidentul în serios — probabil mai în serios decât comunicatele oficiale sugerează.
Finlanda este membră NATO din 2023, după ce invazia rusă din Ucraina a schimbat calculele de securitate ale țării. Granița finlandezo-rusă are peste 1.300 de kilometri. O dronă deviată de bruiaj electronic, dacă ăsta e cu adevărat scenariul, poate ajunge oriunde pe această fâșie. Letonia, cu cei aproximativ 1,9 milioane de locuitori ai săi, se învecinează cu Rusia la est și cu Belarus la sud-est — nu e o vecinătate confortabilă în 2026, iar incidentul de vineri reamintește că războiul din Ucraina generează riscuri concrete și dincolo de granițele sale.
Ce urmează și ce înseamnă asta, de fapt
Ancheta privind originea dronei este în desfășurare. Răspunsul oficial complet — dacă va veni — va clarifica dacă e vorba de o rătăcire accidentală sau de ceva mai îngrijorător. Scenariul dronei ucrainene deviate de bruiaj rusesc nu e nou: s-au mai întâmplat astfel de incidente în Polonia și România. De fiecare dată, primul reflex al autorităților a fost să tempereze îngrijorarea publică înainte de a confirma detalii. Uneori aveau dreptate. Uneori nu.
NATO supraveghează prin rotație spațiul aerian al celor trei state baltice — Estonia, Letonia și Lituania — state care nu dispun de suficiente avioane de luptă proprii pentru această misiune. Aliații mai mari furnizează aparatele. Cine anume a acționat vineri dimineață nu a fost precizat. Deocamdată, un singur lucru e cert: sistemul a funcționat, iar drona a fost doborâtă în mai puțin de o oră de la prima alertă. Întrebarea care rămâne deschisă e ce anume a doborât NATO deasupra Letoniei — și dacă cineva a trimis intenționat acel aparat în spațiul aerian al Alianței.
