Joi, 6 august 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o hotărâre definitivă: dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt acuzați de infracțiuni împotriva ordinii constituționale intră în faza de judecată. Camera preliminară s-a încheiat. Procesul pe fond poate începe.
Nu e o decizie de condamnare — asta trebuie spus clar. Înalta Curte a verificat dacă rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă ÎCCJ este legal și dacă procedurile au fost respectate. Răspunsul a fost da. Asta înseamnă că apărarea nu a reușit să obțină anularea actului de acuzare sau retrimiteterea dosarului la procurori, deși a invocat mai multe excepții. Judecătorii le-au respins pe toate.
Drumul până la această decizie nu a fost scurt. Au existat mai multe amânări cauzate de schimbarea completului de judecată și reluarea procedurilor din camera preliminară — o etapă tehnică, dar esențială, prin care instanța filtrează dacă un dosar este pregătit să ajungă în fața judecătorilor de fond. Camera preliminară nu judecă vinovăția. Judecă legalitatea.
Ce înseamnă concret procesul care urmează
Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicarea de informații false în formă continuată. Horațiu Potra răspunde pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, precum și a regimului materiilor explozive. Fiul și nepotul lui Potra sunt și ei inculpați pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Cei 22 de inculpați în total fac parte dintr-un dosar construit în jurul evenimentelor din noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024. Potrivit procurorilor, Georgescu și Potra s-ar fi întâlnit în secret la un complex de echitație din Ciolpani, după anularea alegerilor prezidențiale, și ar fi pus la punct un plan prin care persoane cu pregătire militară urmau să deturneze protestele de stradă și să provoace violențe. La filtrele organizate de polițiști în acea noapte, în mașinile grupului au fost găsite arme albe, pistoale, spray-uri cu piper, materiale pirotehnice și alte obiecte periculoase.
Planul de la Ciolpani și ce susțin procurorii
Ancheta a pornit de la o premisă gravă: că, după ce alegerile prezidențiale au fost anulate de Curtea Constituțională în decembrie 2024, au existat eforturi organizate de a exploata tensiunea socială și de a transforma protestele pașnice în violență de stradă. Procurorii susțin că Horațiu Potra ar fi coordonat un grup paramilitar format din 21 de persoane. Georgescu ar fi fost implicat în planificarea acțiunii, nu în executarea directă — de aici încadrarea de complicitate.
Acuzațiile sunt dintre cele mai grave din dreptul penal român. Acțiunile împotriva ordinii constituționale se pedepsesc cu ani grei de închisoare, dacă sunt dovedite. Iar tentativa — care presupune că fapta a fost începută, nu dusă la capăt — nu scutește de răspundere penală. Separat de acest dosar, Georgescu mai este trimis în judecată într-o altă cauză, în care este acuzat de propagandă legionară și promovarea publică a unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război. Două dosare distincte, două procese care vor rula în paralel.
Ce urmează după decizia din 6 august
Procesul pe fond urmează să fie programat de instanță. Nu există încă un termen stabilit public. Judecarea pe fond înseamnă că se vor audia martori, se vor administra probe, iar apărarea va putea contesta fiecare element din acuzare. Poate dura luni, poate dura ani.
Ceea ce s-a decis pe 6 august 2026 nu este o condamnare și nu este o achitare. Este confirmarea că statul român, prin sistemul judiciar, consideră că există suficiente dovezi și că procedurile sunt în regulă pentru a se merge mai departe. Pentru cetățenii care au urmărit tot ce s-a întâmplat în iarna lui 2024, această decizie închide o etapă și deschide una nouă — cea în care faptele vor fi cântărite, nu doar investigate.
