„Suntem cel mai aproape în a face această majoritate”, a declarat Sorin Grindeanu, joi, 13 august 2026, în Parlamentul României. Liderul PSD anunță că după 1 septembrie am putea avea un guvern cu puteri depline, dar minoritar. Negocierile cu potențialii parteneri stagnează.
Declarația a venit în cadrul unei conferințe de presă la Parlament, unde Grindeanu a atacat dur guvernul interimar condus de Ilie Bolojan. Liderul PSD a enumerat ce consideră el că sunt eșecurile mandatului actual: „N-am văzut nicio reformă, n-am văzut nicio dezvoltare, n-am văzut eficiență, am văzut contracție economică, sărăcie și trai pe datorie.” Acuza e directă și calculată politic. Grindeanu știe că fiecare săptămână în plus cu un guvern interimar îi oferă muniție, dar știe la fel de bine că un guvern minoritar e o construcție fragilă, un pariu pe abilitățile de negociere zi de zi, lege cu lege.
Grindeanu: situația negocierilor nu s-a schimbat față de săptămâna trecută
Joi, liderul PSD a recunoscut fără ocolișuri că nu există o majoritate formată. „Astăzi, când vorbim, nu. Nu s-a schimbat nimic față de săptămâna trecută”, a spus el. Totuși, nu a renunțat la optimism: „Suntem, eu cred că suntem cel mai aproape în a face această majoritate și ne vom intensifica eforturile.”
Concret, singurul partener pe care PSD l-a convins deocamdată este UDMR. Grindeanu a explicat că a fost deschis la orice propunere din alte forțe politice, dar fără rezultat: „La scenariile din ultimele trei luni, am fost cei mai deschiși în a accepta orice propunere.” Și mai e ceva, un detaliu care schimbă tot calculul: Grindeanu nu este susținut în Parlament nici măcar de propriul bloc pentru funcția de prim-ministru. Un cabinet minoritar condus de el ar trebui să negocieze fiecare vot important separat, fără garanția că trece vreun proiect major.
Ce înseamnă un guvern minoritar în practică
Un guvern minoritar poate fi investit de Parlament dacă obține mai multe voturi favorabile decât negative, inclusiv cu abțineri. Problema vine imediat după: fiecare lege cu impact real, de la buget la reformele sociale, devine subiect de negociere separată cu grupuri parlamentare care pot cere orice în schimb. Grindeanu a recunoscut miza: „Va fi un Guvern minoritar care va trebui să negocieze pe fiecare lege importantă majoritățile în Parlament. Depinde de abilitățile de negociere dacă vrei să treci legi cu un impact mare.”
Asta e, de fapt, mărturisirea că PSD intră în această formulă fără plasă de siguranță. Dacă negocierile eșuează pe o lege importantă, urmează o moțiune de cenzură și totul se reia de la zero. România ar putea ajunge la al treilea rând de alegeri în mai puțin de doi ani, o perspectivă pe care nimeni nu o rostește cu voce tare, dar pe care toată lumea o calculează în tăcere.
Calendarul politic și miza lui septembrie
Data de 1 septembrie contează pentru că atunci începe sesiunea ordinară a Parlamentului. Din septembrie, presiunea pe cabinetul interimar crește automat: legislativul poate convoca audierea miniștrilor și poate iniția proceduri pe care un guvern fără puteri depline nu le poate bloca. Dacă PSD și UDMR nu reușesc să atragă cel puțin un alt grup parlamentar până atunci, Grindeanu va trebui să aleagă: sau amână tot, sau mizează pe un cabinet minoritar cu toate riscurile asumate.
Răspunsul la întrebarea deschisă de la început vine abia acum: nu știm dacă România va avea un guvern stabil după 1 septembrie, pentru că depinde de o negociere care, după trei luni, nu a adus niciun partener nou. Termenul e clar. Rezultatul, nicidecum.
