Sorin Grindeanu, liderul PSD, a anunțat luni o angajare fermă: pensiile vor crește în 2027, indiferent de circumstanțe. Declarația a venit după ședința Biroului Permanent Național al partidului și marchează o poziție clară în negocierile care vor urma pentru bugetul anului viitor.
Contextul în care se înscrie anunțul este complex. România se află în plină pregătire a bugetului pentru 2027, iar presiunile asupra resurselor publice sunt intense. Criza fiscală din ultimii ani a forțat guvernul să facă tăieturi și, în paralel, sindicatele și pensionarii cer măsuri concrete pentru a recupera puterea de cumpărare. Grindeanu se poziționează pe o coardă foarte subțire: promite mai mult pentru pensionari, dar spune „nu” noilor taxe.
Majorarea pensiilor: o promisiune sau o necesitate electorală?
Grindeanu a fost explicit: „Este obligatoriu ca anul viitor să crească pensiile. Acest lucru trebuie să se întâmple.” Nu e o dorință, ci o obligație, spune liderul PSD. El se referă aici la indexarea legală a pensiilor, un mecanism care, teoretic, ar trebui să se aplice automat conform legislației existente. Problema e că indexarea e legată direct de execuția bugetară și de situația deficitului fiscal.
Detaliile vor fi clare abia după ce va fi aprobat bugetul pentru 2027. Grindeanu a precizat că toate măsurile legate de pensii, taxe și alte politici bugetare vor fi discutate odată cu finalizarea bugetului, probabil la sfârşitul lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie. Până atunci, guvernul așteaptă raportul financiar privind execuția bugetară la finele lui octombrie, care va arăta exact ce spațiu fiscal mai rămâne disponibil.
Salariul minim și legea de salarizare unificată
Sindicatele au cerut în repetate rânduri majorarea salariului minim brut. Grindeanu a recunoscut necesitatea acestei discuții, dar a evitat o promisiune directă. A sugerat, însă, că această dezbatere va urma aceeași cronologie ca cea privind pensiile: va fi finalizată doar după ce va fi clar cum arată bugetul pe următorul an.
În paralel, liderul PSD a ridicat o problemă mai largă: România are nevoie de o lege unitară de salarizare. Scopul acestei inițiative ar fi să creeze o piramidă salarială corectă în sectorul public, eliminând nedreptățile și discriminările care există în prezent între diferite categorii de angajați. O asemenea lege va necesita negocieri cu partenerii sociali — patronate și sindicate. E o abordare de durată, nu o soluție rapida.
Ce urmează și care sunt riscurile reale
Cronologia detalurilor: în cel mult două săptămâni trebuie prezentat raportul de execuție bugetară. Odată cu cifrele din octombrie pe masă, discuțiile despre 2027 vor putea începe serios. Grindeanu a menționat că prim-ministrul Luca Niculescu a cerut miniștrilor o evaluare a cheltuielilor rămase și a investițiilor în suspans, care ar putea intra în bugetul viitor.
Riscul e clar: dacă deficitul e mai mare decât se estimează, spațiul pentru majorări se strânge. O indexare a pensiilor de, să zicem, 8% pe 7 milioane de pensionari înseamnă bani reali, pe care trebuie să-i gasesti undeva. Grindeanu spune că nu din taxe noi, ci din eficiență și optimizări. Asta sună bine politic, dar în practică, deficitul e greu de pus la locul lui fără măsuri impopulare. De asta indexarea pensiilor e descrisa ca „obligatorie” — e o apărare preventivă împotriva criticilor, dacă din vreun motiv măsura nu se va aplica integral.
Angajamentul pe salariu minim și reforma legii de salarizare sunt mai vagi. Nu sunt garantii, ci intenții condiționat de buget. Pentru angajații din sectorul public și pentru sindicaliști, asta înseamnă că negocierile vor fi dure, iar promisiunile rămân provizorii pâna cand cifrele vor fi finale.
