Primele prognoze pentru iarna 2026-2027 sunt deja pe masă, iar imaginea care se conturează e mai complicată decât un simplu „va fi cald” sau „va fi frig”. El Niño e activ în Oceanul Pacific, urmează să se intensifice și, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale, va rămâne prezent cel puțin până în februarie 2027. Asta schimbă calculele pentru toată Europa, inclusiv pentru România.
Dar să nu ne grăbim spre concluzie. Există un detaliu care face toată diferența și pe care majoritatea titlurilor îl ignoră.
Cum acționează El Niño asupra iernii europene
Fenomenul El Niño nu acționează ca un termostat global pe care îl reglezi dintr-o singură mișcare. Efectele lui variază enorm în funcție de regiune, de altitudine și de interacțiunea cu alte sisteme atmosferice. În cazul Europei, influența directă vine prin consolidarea circulației vestice dinspre Atlantic, care aduce aer mai cald și mai umed din sud-vest. Asta explică de ce, în anii cu El Niño activ, iernile europene tind să fie mai blânde la câmpie, cu precipitații mai degrabă sub formă de ploaie decât de zăpadă în zonele joase.
Temperatura medie a sezonului rece 2026-2027 ar putea depăși valorile climatologice normale în mare parte din Europa occidentală și centrală. Asta sună a iarnă lipsită de spectacol, și pentru mulți chiar asta va fi. Doar că prognozele de sezon nu sunt previziuni de zi cu zi, ci tendințe statistice. O medie mai caldă poate ascunde săptămâni întregi de ger.
Vortexul polar și riscul unui val de frig în a doua parte a iernii
Specialiștii avertizează că vortexul polar — sistemul de vânturi stratosferice care, atunci când e stabil, ține aerul arctic departe de Europa — ar putea suferi perturbări semnificative după ianuarie. Fenomenul tehnic se numește încălzire stratoferică bruscă, cunoscut în meteorologie sub acronimul SSW. Când apare, vortexul polar se fragmentează, iar mase de aer extrem de rece pot coborî rapid spre latitudini temperate. Istoria recentă confirmă că acest tip de eveniment poate răsturna complet tendința unei ierni: februarie 2018 a adus, după un ianuarie relativ blând, un val de frig sever în toată Europa ca efect direct al unui SSW.
România e vulnerabilă în mod special. Poziția geografică a țării — deschisă atât influențelor atlantice dinspre vest, cât și maselor de aer continental din est și nord-est — înseamnă că oscilațiile între regimuri termice diferite pot fi bruște și ample. Zonele montane sunt cel mai puțin expuse incertitudinii: indiferent de cum evoluează circulația generală, Carpații vor avea iarnă, iar stratul de zăpadă din masivele înalte depinde mai mult de cantitatea precipitațiilor decât de temperaturile de la câmpie.
Ce înseamnă, de fapt, o iarnă „mai caldă decât media” pentru România
Discuția despre El Niño trebuie separată de tendințele climatice pe termen lung. Fenomenul e ciclic și natural — apare, se intensifică, dispare, apoi revine după câțiva ani sub forma opusă, La Niña. Ce e diferit acum față de episoadele anterioare e că El Niño se suprapune pe o temperatură de fond a atmosferei și a oceanelor deja mai ridicată față de acum 30 de ani. Combinația dintre cele două poate produce extreme mai accentuate decât am fost obișnuiți. Chiar dacă iarna 2026-2027 va fi, statistic, mai caldă decât media climatologică, episoadele de frig intens care vor apărea vor părea mai violente tocmai prin contrast — trecerea rapidă de la temperaturi pozitive la ger sub minus 10 grade stresează infrastructura și rețelele de transport mai mult decât o iarnă constant friguroasă.
Organizația Meteorologică Mondială urmează să actualizeze prognozele sezoniere în octombrie 2026, când modelele numerice vor oferi o imagine mai clară despre comportamentul El Niño în lunile următoare. Acel moment va fi prima verificare reală a scenariilor de acum. Până atunci, e util să reținem că meteorologia de sezon reduce incertitudinea, nu o elimină. Tendința generală e de temperaturi ceva mai ridicate față de normal în prima parte a sezonului rece — iar a doua parte, cu ianuarie și februarie 2027 deschise unui eventual colaps al vortexului polar, rămâne cel mai imprevizibil capitol al iernii care vine.
