Publicistul Ion Cristoiu a lansat marți o ipoteză care a stârnit reacții imediate în spațiul public: Traian Băsescu ar fi, în opinia sa, cel mai potrivit om pentru funcția de prim-ministru. Declarația vine după 70 de zile în care România nu are un guvern cu puteri depline, iar negocierile dintre partide au eșuat repetat.
Cristoiu nu a vorbit în treacăt. A argumentat punct cu punct. „În primul rând, și ca președinte a fost premier, a făcut foarte multe lucruri care țin de premier, are o mare experiență de administrare”, a spus publicistul. Dincolo de experiență, a insistat pe un alt calificativ, poate mai important: pragmatismul. „Este un tip extraordinar de pragmatic. Deci, ca premier, chiar ar fi foarte bun, că așa trebuie să fie premierul. Pragmatic și chitit pe rezolvarea problemelor.”
De ce Cristoiu îl vede pe Băsescu drept „adevăratul premier” al unei epoci
Cristoiu susține că Băsescu a exercitat, de fapt, atribuții de prim-ministru și în perioada mandatelor prezidențiale. Exemplul invocat este guvernul condus de Emil Boc: fostul președinte ar fi stabilit direcțiile Executivului, ar fi transmis miniștrilor priorități clare și ar fi transformat deciziile în măsuri concrete mult mai rapid decât premierul nominal. Altfel spus, Băsescu ar fi fost „adevăratul premier” al acelei perioade, chiar dacă formal nu a ocupat funcția niciodată.
Fraza despre pragmatism merită ținută minte. E mai mult decât un elogiu — e o descriere a profilului pe care România nu l-a găsit în ultimele două luni. Această perspectivă nu e nouă în comentariul politic românesc, dar în situația actuală capătă o greutate diferită.
Blocajul politic care a dus la această ipoteză: 70 de zile fără guvern deplin
România nu are un guvern cu puteri depline din 5 mai, când Cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR, adoptată cu 281 de voturi „pentru”. De atunci, două nominalizări au eșuat consecutiv: Eugen Tomac și-a retras candidatura înainte de vot, iar Adrian Veștea a fost respins de Parlament în iunie. Consultările purtate de președintele Nicușor Dan cu partidele nu au dus la niciun consens.
Fiecare zi fără guvern deplin înseamnă blocaje reale — decizii amânate, fonduri europene care nu se mișcă, reforme suspendate la jumătate. Nu e un simplu joc politic cu miză abstractă. Și mai e ceva: dacă și a treia nominalizare eșuează, scenariile devin cu adevărat imprevizibile — alegeri anticipate, guvern tehnocrat sau alte formule greu de anticipat acum.
Ce lipsește din argumentul lui Cristoiu și ce urmează concret
Propunerea vine de la un publicist, nu de la un partid. Nu există nicio nominalizare oficială, niciun mandat din partea vreunei formațiuni politice — Cristoiu a subliniat el însuși că e vorba despre o opinie, un scenariu. Scenariile lansate în spațiul public au uneori funcția de a testa reacții: se vede repede dacă ideea prinde, dacă e preluată sau respinsă rapid de partide.
Băsescu are 72 de ani, a ieșit din politica activă după mandatul prezidențial încheiat în 2014 și a traversat o perioadă dificilă din punct de vedere legal. Nimic din toate acestea nu apare în argumentele lui Cristoiu, care rămâne strict la profilul administrativ. E o lacună serioasă — nu poți propune un premier ignorând complet bagajul politic și juridic al persoanei, mai ales pentru o audiență care a trăit acea perioadă și o ține minte. Decizia aparține acum lui Nicușor Dan: termenul constituțional nu poate fi ignorat la nesfârșit, iar România are nevoie de un răspuns, nu de un scenariu în plus.
