Sunt zone în România în care ”puterea statală a fost mutată în mâna clanurilor de interlopi”, dar acest lucru nu ar fi fost posibil fără o ”complicitate” a instituțiilor statului, în principal poliția, spune Laura Ștefan în interviul pentru Europa liberă.

”Nu e vorba numai de o instituție, ci de un lanț întreg”, iar încrengăturile dintre politic, poliție, procurori și afaceriști cu trecut infracțional fac ca soluția pentru combaterea fenomenului crimei organizate să fie complicată.

Laura Ștefan susține că problema e și în felul în care societatea priveste lucrurile. ”Dacă noi acceptăm că o fetiță de zece ani poate să provoace un bărbat sau că un minor de zece ani, fată, băiat, ce-o fi, poate să-și dea acordul la un act sexual, și asta spune un judecător, vă dați seama că problemele sunt în fibra națiunii, până la urmă, și nu folosesc cuvinte mari.”

”Intervenția trebuie să fie puternică și asumată politic”, dar e puțin probabilă în an electoral.

Laura Ștefan este coordonatorul activităților anticorupție pentru Expert Forum. Are o experiență profesională de peste 10 ani în practicile publice și private. Activează și ca expert internațional pentru Comisia Europeană, UNDP, OECD și alte organizații internaționale în domeniile reformei juridice, anticorupției și spălării banilor.

Europa liberă: Clanurile interlope au ajuns să-și facă de cap în ultimii ani, să-și împartă România în zone pe care, practic, le controlează. Care este explicația? E vorba de slăbiciuni legislative, de o slăbiciune a statului?

Laura Ștefan: ”Problemele nu vin din lege în acest moment, ci din capacitatea statului de a aplica legea care există și de a ține sub control un fenomen care în ultimii ani a luat proporții îngrijorătoare. De fapt, mie mi se pare că în România anumite zone au fost pierdute de stat și că puterea statală a fost mutată în mâna clanurilor de interlopi.”

Europa liberă: Dar e posibil acest lucru fără contribuia statului, a instituțiilor sale?

Laura Ștefan: ”Acest lucru nu se poate întâmpla fără o complicitate a instituțiilor statului, mă refer în primul rând la poliție, dar în mare măsură la justiție, în general. Nu cred că poți ajunge în topul crimei organizate în materia traficului de persoane fără ca statul să aibă o mare problemă și fără o interdependență între clanurile mafiote și structuri ale statului. Ce vedem acum sunt niște simptome ale unei boli mai vechi și mai grave… unii oameni beneficiază, nu-i așa, de protecție. Și asta s-a văzut în marile scandaluri, în cazul Caracal vă amintiți convorbirile care au ieșit în presă dintre diversi oameni de afaceri cu un trecut de infracționalitate și poliție. Problema este una de aplicare a legii, ceea ce o face și mai greu de rezolvat pentru că noi, în România, suntem maeștri în adoptat legi peste noapte, mai complicat este să le aplicăm tuturor, adică să nu mai existe oameni care sunt deasupra legii.”

Europa liberă: Aceste îngrengături între clanurile interlope și poliție se extind și la nivel politic? Este vorba și de protecții politice? Mă gândesc inclusiv ceea ce s-a întâmplat cu modificarea codurilor penale.

Lider al unui clan, ucis „în stil mafiot” la București. Ministrul Justiției afirma recent că „încep să cadă clanuri”
Laura Ștefan: ”Sigur că poate fi vorba și de o conexiune cu lumea politică. Când se discuta foarte aprins despre modificările la Codul penal și Codul de procedură penală, am spus că ele nu sunt făcute doar în interesul unor oameni politici care au probleme cu justiția ci și pentru a proteja interese mafiote mult mai mari, care țin de zona crimei organizate. Ca exemplu este modificarea care viza imposibilitatea folosirii imaginilor de la camerele de vederi de pe stradă, care aduceau statul în imposibilitatea de a mai combate infracționalitatea violentă. Din fericire, au fost declarate neconstituționale, dar a durat mult ca lumea politică să accepte această soluție și să decidă renunțarea la astfel de amendamente.”

Europa liberă: Soluția care este? Cum ar trebui intervenit?

Laura Ștefan:” Intervenția trebuie să fie puternică și asumată politic. Nu cred că putem să sperăm că structurile statului care au lăsat lucrurile să ajungă până aici se vor trezi mâine dimineață și vor spune: gata, trebuie să impunem respectarea legii! Este o fantezie să ne închipuim că lucrurile se pot întâmpla de la sine. În primul rând, este vorba de acceptarea problemei și cred că ar trebui să încetăm să ne mai mințim noi pe noi. Nu ne putem închipui să poți să fii în topul traficului de persoane fără ca statul să aibă știință de astfel de activități. Poate ar trebui să începem să căutăm copiii care lipsesc, să tratăm victimele care raportează și pe cele care tac cu mai multă grijă și respect și să nu mai considerăm că victima este vinovată. Nu sunt greșeli care pot fi puse în seama unei singure instituții. Vă amintiți decizia unor instanțe în care agresorul, care e tatăl vitreg al victimei, un copil de 10-12 ani, primește o pedeapsă cu suspendare, deci se întoarce acasă unde locuiește și victima. Dosare judecate pe acuzația de act sexual cu un minor, plecându-se de la premiza că minorul a consimțit, la 6-7- 10 ani. Aceste absurdități ar trebui să ne pună pe gânduri tocmai pentru că vin din partea sistemului judiciar. Nu e vorba numai de o instituție, ci de un lanț întreg. Când le aduni pe toate și le suprapui peste valorile tale ca societate, pentru că trebuie să acceptăm că problema e și la noi, la felul în care privim lucrurile, la felul în care ne raportăm la ele, ajungem la rezultatul pe care îl vedem și care, după părerea mea, e pierderea completă a controlului asupra fenomenului crimei organizate.”

Europa liberă: Ministrul Predoiu a spus recent că aceste clanuri interlope au început să cadă unul câte unul și le va veni de hac. Pare a fi exact pe dos. Ce ar trebui să se facă având sub ochi acest tablou?

Laura Ștefan: ”Vorbim de două paliere: prevenția, care trebuie să se facă de la cea mai fragedă vârstă și cu schimbarea valorilor- în România mai mult de jumătate din populația adultă crede că violul este acceptabil în anumite condiții-, iar dacă vobim de combaterea fenomenului e nevoie de o analiză foarte profundă pe fiecare regiune pentru a se înțelege exact cine cu cine lucrează. Nu cred că poliția nu e în stare să facă această radiografie, vreau să cred că nu e sub un control total. Iar cu susținere politică, cred că se poate face și curățenie. Nu va fi ușor, va fi urât și cu reverberații în plan social. Să nu uităm că interdependențe înseamnă că acești oameni au și informații de la diverse persoane din structurile de aplicare a legii. E nevoie inclusiv de măsuri de sanționare penală a celor care au contribuit ca lucrurile să ajungă aici. Fiecare trebuie să plătească pentru vina sa, dar am văzut de atâtea ori cum, până la urmă, vina e plasată până la ultimul în grad, la plutonier.”

Europa liberă: E an electoral, cine își va asuma o astfel de răsturnare de situație?

Laura Ștefan: ”An electoral și într-o perioadă de provocări majore de sănătate, o pandemie cu care nu ne-am mai întâlnit, în care atâtea lucruri sunt puse pe seama poliției – de la dusul Luminii sfinte acasă de Paște până la asigurarea ordinii publice. Deci, eu mă întreb dacă în acest moment, din punct de vedere politic, își asumă cineva să scuture acest copac și să se apuce de o curățenie serioasă. Și răspunsul meu este că e puțin probabil să se întâmple asta înainte de alegeri. Dar eu aștept de la guvernul care va veni, indiferent care va fi acesta, să realizeze că așa nu se poate continua, pentru că, până la urmă, planurile mafiote vor ajunge să controleze complet această țară.”

Citeste mai mult pe Europa Libera

TRIMITE PRIETENILOR