Datoria publică a României a depășit, în premieră, 50% din Produsul Intern Brut (PIB), în ianuarie și februarie. România a primit un împrumut major din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce a afectat acest indicator.
Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că Guvernul va trebui să prezinte public un program pentru reducerea poverii și trebuie să înghețe cheltuielile cu salariile din sectorul public, dar și să ia alte măsuri de austeritate.
De altfel, legea prevede că ”datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, nu va depăşi 60% din produsul intern brut”. Adică interzice ca aceasta să crească mai mult de 60% din PIB.
Ce prevede legea responsabilității
ART. 13
Limite pentru datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene:
1. Dacă datoria publică depăşeşte 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut, Ministerul Finanţelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil.
2. Dacă datoria publică depăşeşte 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:
- a) Guvernul prezintă public şi aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii
datoriei publice în produsul intern brut; - b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, şi măsuri care determină
îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public; - c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la
nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel
mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie
publică.
3. Dacă datoria publică depăşeşte 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din
produsul intern brut:
- a) se aplică prevederile pct. 2;
- b) Guvernul iniţiază măsuri care să determine îngheţarea cheltuielilor totale privind asistenţa
socială din sistemul public; - c) măsurile prezentate potrivit lit. b) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege,
astfel încât să se asigure aplicabilitatea acestora într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în
semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.
DOCUMENT: Legea poate fi vizualizată AICI.
„Indicatorul datorie guvernamentală calculat în conformitate cu metodologia Uniunii Europene, pe baza datelor preliminate, exprimat ca procent în PIB se situează la nivelul de 50,2% din PIB, la sfârșitul lunii ianuarie 2022 și respectiv la nivelul de 50,6% din PIB, la sfârșitul lunii februarie 2022” – document publicat de Ministerul Finanțelor.
Cât de mare e datoria României
Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 497,556 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat.
Împrumuturile se cifrau la 90,1 miliarde de lei, informează Agerpres. O sumă de 265,987 miliarde de lei era datorie guvernamentală în lei, 284,398 miliarde de lei reprezenta datorie guvernamentală în euro şi 45 miliarde de lei echivalent datorie în dolari americani.
Datoria administraţiei publice centrale se ridica, la sfârşitul lui februarie, la peste 580 miliarde lei, din care 562,372 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în euro (280,21 miliarde de lei) şi în lei (253,361 miliarde de lei, echivalent).
Datoria administraţiei publice locale se cifra la 16,816 miliarde de lei, din care 16,786 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.
Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 307,748 miliarde de lei (26,1% din PIB), din care 302,836 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,512 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.
Surse: Digi24, Agerpres, Economedia