Luca Niculescu are susținerea a aproximativ 200 de parlamentari. Pentru învestire sunt necesare 233. Cele 33 de voturi care lipsesc par, deocamdată, de negăsit — și nu din lipsă de negocieri.
Criza de guvernare s-a adâncit marți, după ce Kelemen Hunor s-a deplasat personal la biroul lui Sorin Grindeanu pentru a-i transmite o veste pe care liderul PSD nu voia s-o audă: UDMR nu revine la guvernare alături de social-democrați. Mai mult decât atât, formațiunea maghiară nu intenționează să susțină nici un cabinet care s-ar sprijini pe voturile AUR și SOS România. Practic, una dintre opțiunile de salvare ale lui Grindeanu s-a închis înainte să fie cu adevărat deschisă.
Kelemen Hunor nu a spus că PSD trebuie să-și caute alt partener și gata. A spus ceva mai precis de-atât — și mai incomod. Liderul UDMR insistă că orice guvern trebuie învestit cu voturile fostei coaliții, adică PSD, PNL și UDMR împreună, și că fără această condiție nu participă la niciun aranjament. „În continuare insist, indiferent care va fi decizia președintelui Dan, dacă îl desemnează pe unul sau pe altul, să existe un vot de învestire din partea fostei coaliții sau măcar cel puțin din partea PNL, PSD și UDMR. Fiindcă este o responsabilitate comună”, a declarat Hunor. El a cerut o întâlnire între Grindeanu, Ilie Bolojan, el însuși și oricine altcineva relevant, ca să se verifice dacă o astfel de majoritate de învestire mai e posibilă.
Ce înseamnă, concret, cei 200 de voturi
Calculul parlamentar al momentului arată cam așa: PSD, reprezentanții minorităților naționale, parlamentarii PNL din tabăra anti-Bolojan, grupul Uniți pentru România condus de Victor Ponta și câțiva neafiliați — împreună adună undeva în jur de 200 de voturi. Pragul de învestire este de 233 într-un Parlament cu 465 de membri. Cele 33 de voturi care lipsesc nu pot veni ușor de nicăieri în formula actuală. USR a anunțat explicit că nu votează un guvern PSD. PNL, în formula condusă de Bolojan, nu e dispus nici el să sprijine o astfel de variantă. Iar UDMR tocmai a retras o opțiune care ar fi putut completa ecuația.
Singurele variante rămase ar fi AUR și SOS România — tocmai partidele pe care Hunor le-a exclus ca suport acceptabil. Cerc vicios, aproape perfect. Și mai e ceva: Victor Ponta a ajuns și el marți la biroul lui Grindeanu. Întrebat de ce, fostul premier și lider al grupului Uniți pentru România a răspuns scurt: „muncesc”. Răspunsul ăsta spune mai puțin decât tace — în politică, o vizită la PSD în mijlocul crizei nu e o simplă trecere pe la birou.
Președintele Dan așteaptă un răspuns până vineri
Nicușor Dan nu a făcut încă desemnarea oficială. El a cerut liderilor fostei coaliții — PSD, PNL, USR, UDMR — să îi comunice până vineri dacă pot construi o majoritate în jurul lui Luca Niculescu, fostul ambasador al României la Paris și UNESCO, propus pentru funcția de premier. Analistul politic Radu Turcescu a explicat logica din spatele acestei așteptări: „Ce este foarte clar din ce face președintele este că încearcă să găsească un profil de premier care să fie acceptat de această largă coaliție PSD, PNL, USR, UDMR. Dacă ambele variante sunt respinse ne uităm la două scenarii: ori avem AUR la guvernare, ceea ce președintele a spus foarte clar că nu își dorește, sau ne îndreptăm spre anticipate”, a spus Turcescu pentru Antena 3 CNN.
Președintele Dan pare să joace o partidă în care încearcă să facă refuzul să coste ceva — propunând candidați greu de atacat public, tocmai ca să pună partidele în fața răspunderii. Dacă nimeni nu cedează, scena se mută. Termenul de vineri nu e unul constituțional — e politic. Înseamnă că șeful statului vrea să știe dacă merită să facă pasul desemnării formale sau dacă ar risca să consume una dintre cele două tentative fără șanse reale de succes.
Ce se întâmplă dacă vineri nu există majoritate
Scenariul alegerilor anticipate devine mai credibil cu fiecare zi în care ecuația rămâne neschimbată. Procedura constituțională prevede că, dacă două propuneri de premier sunt respinse de Parlament în termen de 60 de zile de la prima desemnare, președintele poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate. România a mai fost aproape de acest prag, dar nu l-a atins niciodată în democrația postcomunistă.
Dacă Bolojan și PNL rămân fermi în refuz, și dacă UDMR nu cedează poziția comunicată marți, Nicușor Dan se va afla, probabil săptămâna viitoare, în fața celei mai dificile decizii de până acum din mandatul său. Nu dacă să desemneze — ci pe cine, știind că va pierde. România intră în toamnă cu un guvern interimar, fără buget rectificat și cu un calendar politic comprimat. Iar 33 de voturi, în aparență o cifră mică, blochează deocamdată totul.
