Nicușor Dan a convocat pentru joi o ședință CSAT extraordinară, dedicată unei crize care afectează direct interesele economice și de securitate ale României. Pe ordinea de zi: atacurile masive cu drone asupra navelor comerciale în Marea Neagră, un fenomen care s-a intensificat în ultimele două săptămâni și care nu mai.
Patru nave civile au fost scufundate sau avariate în doar 14 zile. Suspiciunile indică Rusia ca fiind în spatele acestor operațiuni, care nu sunt doar acte de război — sunt amenințări directe la adresa securității energetice și alimentare a continentului european. România și Bulgaria, țări cu interes vital în navigația și exporturile din regiune, nu mai pot rămâne în atitudine de spectator.
Telefonul în care Nicușor Dan a discutat cu președinta Bulgariei, Iliana Iotova, a confirmat asta: o alarmă comună, o solidaritate care merge dincolo de formalități. Mesajul era clar — trebuie acțiuni mai ferme la nivel european și NATO. Nu suficiente cuvinte diplomatice. Sunt necesare măsuri concrete de contracarare a dronelor, protecție militară a coridoarelor de transport, și o poziție unificată față de agresiune.
La ședința CSAT de joi vor participa noii miniștri ai cabinetului Niculescu — dacă acesta trece de votul Parlamentului. Se vor afla acolo premierul Luca Niculescu, ministrul Apărării Radu Oprea, ministrul de Interne Marian Neacșu, ministrul de Externe Dan Neculăescu, ministrul Economiei Daniel Zamfir, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare și ministrul Justiției Radu Marinescu. Prezența lor semnalează că nu e o ședință de rutină, ci o convocație de urgență pe o problemă care ține de supraviețuirea economică a țării.
Atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră nu sunt doar un raport în dosarele militarilor. Transporturile maritime din regiune reprezintă lifeline-uri pentru economia mondială — cereale, potrivit sursei, și alte bunuri esențiale traversează aceste ape. România și Bulgaria se află în linia frontului al acestei crize, nu la periferie. Atacurile cu drone le pun în pericol navigația și, implicit, veniturile din porturi și taxe vamale.
Ministrul bulgar de Externe, Velislava Petrova-Chamova, a declarat ieri la Berlin că Bulgaria va lucra cu România și Turcia la un moratoriu asupra atacurilor asupra navelor comerciale. Termenul „moratoriu” sună diplomatic, dar în realitate vorbim despre o soluție urgentă care să stopeze aceste incidente. Petrova-Chamova a menționat că executivul bulgar a informat deja aliații și a cerut sprijin, invocând articolul 4 al tratatului NATO.
Articolul 4 NATO este invocarea unei clausule care permite unui stat membru să ceară consultări atunci când securitatea teritorială, independența politică sau integritatea acestuia sunt amenințate. Bulgaria nu a ajuns la articolul 5 (casus foederis), dar nici nu e departe. România, care împarte graniță maritimă și interese cu Bulgaria, nu poate sta în margine.
Dronele care au lovit navele comerciale zboară cu viteze mari și sunt greu de detectat cu radarul convențional. Sunt echipate cu motoare turbo-propulsor, ceea ce le conferă o autonomie și o viteză pe care sistemele mai vechi de apărare nu le pot intercepta ușor. Aceasta nu e o amenințare de mâine — este o realitate de astăzi.
Nicușor Dan a comunicat și pe rețelele de socializare că aceste atacuri sunt consecințe directe ale agresiunii rusești asupra Ucrainei. Asta nu e o teorie — e o realitate militară confirmată de serviciile de informații. Doar că impactul nu rămâne în Ucraina. Se răspândește prin regiune, amenințând stabilitatea și prosperity. Drumurile maritime sigure sunt fundamentul comerțului global, și cu fiecare atac, Europa pierde mai mult din capacitatea logistică critică.
Ce urmează acum este crucial. Ședința CSAT de joi nu va fi o simplă informare — va trebui să producă recomandări concrete: înzestarea forțelor aeriene cu sisteme de apărare aeriană mai moderne, implicarea mai profundă a NATO în protecția coridoarelor maritime, și o poziție diplomatică comună a UE care să isoleze și să coste Rusiei pentru aceste acte. Fără acțiune rapidă, riscul escaladării crește exponențial, iar economia României și a Europei de Est devine tot mai vulnerabilă.
Starea de lucruri din Marea Neagră nu e o criză care dispare azi-mâine. E o problemă sistemică care va marca agenda de securitate regională pentru lunile și anii următori.
