„Așteptăm să revină Nicușor Dan cu picioarele pe pământ”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, într-o reacție apăsată la poziția președintelui pe marginea includerii partidului în viitoarea coaliție guvernamentală.
Situația politică din România ajunge într-o fază critică. Miercuri seara, președintele și-a expus public opțiunea că prezența AUR în Executiv ar afecta relațiile cu partenerii internaționali și ar pune în pericol stabilitatea financiară a țării. Un calcul politic justificat de Nicușor Dan prin mandatul pe care spune că l-a primit de la cetățeni acum un an și patru luni, cu o direcție clar pro-occidentală și o traiectorie economică fără turbulențe.
Doar că declarația nu a fost primită ca o simplă opinie. AUR a văzut-o ca o provocare directă, o limitare arbitrară a dreptului partidului de a participa la negocierile pentru formarea majorității parlamentare. Aceasta e punctul fierbinte: potrivit Constituției, nici un președinte nu poate selecta care partide sunt „acceptabile” pentru o majoritate, deși, în practică, președintele influențează grav prin presiunea pe alți actori și prin recomandări publice.
Petrișor Peiu a fost mai tranșant decât oricine din AUR până acum. Nu doar că a criticat Nicușor Dan, ci a trimis și un avertisment PSD-ului, în mod special lui Sorin Grindeanu, premier desemnat. Mesajul e clar: PSD trebuie să decidă dacă acceptă o „siluire a regulilor democratice” alături de Dan sau dacă are autonomie decizională și participă la negocierile cu AUR dacă asta necesită matematica parlamentară.
Retorica AUR-ului ilustrează o strategie cunoscută: dacă ești exclus, transformi exclusiunea într-o chestiune de principiu democratic și redescoperă Constituția pe care o ignorasei mai înainte. Aceasta nu e neapărat cinism pur – argumentul constituțional are o bază; doar că e invocată selectiv, în funcție de interese.
Gheorghe Piperea, europarlamentar din partea AUR, a mers și mai departe. Într-o postare pe Facebook, a anunțat că urmează suspendarea președintelui. Discursul său a fost vehement: Nicușor Dan a interzis „în mod foarte democratic” premierului viitor să coopteze AUR, iar asta e o „încăpățânare de catâr”. Dar Piperea a adăugat ceva care revelează jocul pe care-l joacă AUR: „E bine că Nicușorișor nu ne vrea: nici noi nu-l vrem”. O reorientare rapidă de la victimă a excluderii la disdain pentru oponent.
Amenințarea cu suspendarea e o mișcare politică cunoscută în România, folosită de obicei când un partid simte că a pierdut o rundă și vrea să revitalizeze baza. Suspendarea unui președinte necesită o majoritate calificată în Parlament și este o procedură rară, care ar necesita alianță larg consensuală. Faptul că AUR o amenință, fără a avea numerele necesare, transmite mai degrabă frustare decât putere reală. Dar mesajul toward baza electorală e puternic: partidul nu acceptă să fie tratat ca „paria”.
Într-adevăr, aici e crux-ul: AUR a crescut electoral într-un fel spectaculos, ajungând la 18-19% în alegeri. Indiferent de poziția proprie față de valorile occidentale, de mistica ortodoxă sau de retorica naționalistă, AUR e o realitate matematică. Fără AUR, nu trece nici un guvern în Parlament. Asta e aritmetica. Nicușor Dan o știe, PSD o știe, toți o știu.
Tensiunea vine din faptul că excluderea unei forțe politice majore din negocierile pentru guvern – chiar și dintr-o poziție de principiu – creează o dinamică instabilă. PSD și orice coaliție vor avea nevoie de voturi AUR pentru funcționare, iar partidul va fi în poziția de partener de facto fără să aibă responsabilitate de jure. E o situație care, istoric, s-a dovedit dificilă de gestionat.
Ce urmează e mai clar decât pare. Nicușor Dan va desemna un nou premier luni – asta e planul anunțat. PSD va negocia cu cine poate, dar matemtica îi va forța să se gândească la AUR, fie și ca sursă de voturi externe. AUR va rămâne în rol de șantajist, cu toată amenințarea de suspendare și cu declarații dure. Și președintele? Va fi sub presiune constantă, nu doar de la AUR, ci și de la o coaliție care nu va putea funcționa fără AUR și care va ceda, treptat, în negocieri.
Indicatorul real al stării lucrurilor: luni seara, după desemnarea premierului. Dacă acel prim-ministru negociază cu AUR, Nicușor Dan va fi practic infirmat, indiferent de declarațiile despre liniile roșii. Dacă nu negociază, vor urma săptămâni de criza parlamentară și calcule de vot incert pe fiecare lege. Una din aceste scenarii e sigur.
Ceea ce e mai greu de prezis e cât rezistență va putea opune președintele unei realități politice care, pur și simplu, nu-și permite să-l ignore. Declarațiile tari sunt bune pentru sondaje și pentru cei care vor să audă ce vor. Dar guvernul trebuie să funcționeze și, pentru asta, trebuie să existe numere în Parlament.
