„Sunt, de fapt, declarații ale Rusiei prin care recunoaște că își pierde din sfera de influență, cu siguranță și-au pierdut și controlul.” Oana Țoiu, ministra interimară de Externe, sâmbătă seară, la Digi24, răspunzând acuzațiilor ambasadorului rus Oleg Ozerov că România și UE ar submina suveranitatea Republicii Moldova.
Declarația a venit ca răspuns direct la acuzațiile formulate în aceeași zi de Oleg Ozerov, ambasadorul Rusiei la Chișinău. Diplomatul rus susținuse că România și Uniunea Europeană ar încerca să submineze suveranitatea și statalitatea Republicii Moldova, acuzând ceea ce a numit „tandemul Bruxelles-București” de exercitarea unor presiuni sistematice asupra Chișinăului. Reacția Bucureștiului nu a întârziat și nu a fost diplomatică în sensul obișnuit — nu a evitat subiectul, nu l-a diluat.
Oana Țoiu întoarce acuzația împotriva Moscovei
Logica pe care o propune Oana Țoiu e mai tăioasă decât pare la prima citire. Ea nu neagă pur și simplu că România ar exercita presiuni. Merge mai departe: spune că însuși faptul că Moscova ridică astfel de acuzații demonstrează că Rusia simte terenul alunecând de sub picioare. Când o putere externă acuză că cineva îi „fură” influența, de obicei o face tocmai pentru că influența respectivă existase cândva și acum se evaporă.
Ministra a subliniat că orientarea proeuropeană a Republicii Moldova nu este impusă din exterior, ci reflectă voința electorală și politică a cetățenilor moldoveni. Moldova a votat în 2024 atât pentru un președinte proeuropean, cât și pentru înscrierea parcursului european în Constituție, prin referendum. Dacă există o presiune, aceea vine dinspre propriii cetățeni, nu dinspre București sau Bruxelles.
Negocierile de aderare la UE și calendarul asumat pentru 2026
Dincolo de schimbul de replici, există un context extrem de concret care explică de ce momentul e sensibil pentru Moscova. Republica Moldova se află în plin proces de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană, negocieri deschise oficial în 2024. Oana Țoiu a precizat că obiectivul pentru finalul acestui an este deschiderea tuturor clusterelor de negociere — un termen ambițios, dar asumat public. Fiecare cluster deschis înseamnă un capitol închis în fața influenței ruse: energie, justiție, piață internă.
Rusia nu reacționează la o retorică, ci la un proces real, cu termene și efecte juridice concrete. Declarațiile lui Ozerov nu sunt o analiză diplomatică, sunt o intervenție în spațiul mediatic moldovean — cu scopul de a semăna îndoieli acolo unde procesul de integrare câștigă teren. Țoiu a mai spus că acest proces va necesita eforturi diplomatice susținute la nivelul statelor membre UE, Moldova având nevoie de sprijin unanim pentru a avansa.
Acuzații de propagandă și ce urmează concret
Ministra a acuzat Moscova de investiții masive în campanii de influență menite să erodeze încrederea populațiilor în NATO și în Uniunea Europeană, aplicând aceeași strategie și în Republica Moldova. Nu e o acuzație nouă: rapoarte ale unor instituții europene și ale serviciilor de informații din mai multe state membre au documentat rețele de dezinformare active inclusiv în spațiul moldovenesc, care prezintă integrarea europeană ca pe o amenințare la adresa identității locale. Rusia nu creează vulnerabilitățile sociale — le exploatează.
Până la finalul anului 2026, partenerii europeni vor urmări dacă Moldova reușește să deschidă toate clusterele de negociere angajate. România are un interes direct: o Moldovă ancorată în structurile europene înseamnă o graniță stabilă și un argument geopolitic solid în regiune. Faptul că Moscova atacă explicit „tandemul Bruxelles-București” arată că efortul diplomatic românesc a devenit vizibil și, probabil, eficient. Bătălia pentru Moldova nu se poartă în declarații, ci în proceduri de negociere și în decizii luate la Bruxelles — iar în această bătălie, fiecare cluster deschis la timp valorează mai mult decât orice replică, oricât de bine formulată.
