Pensionarii români au pierdut, în medie, aproximativ 600 de lei din puterea de cumpărare în ultimii doi ani. Pensiile nu au fost indexate în această perioadă, deși legea prevedea altceva. Valoarea punctului de referință a rămas blocată la 81 de lei, în loc să urce la 91 de lei în 2025 și la 98 de lei în 2026, cum era planificat inițial.
Înghețarea nu s-a întâmplat brusc. Ea a venit pe fondul unui deficit bugetar uriaș și al unor cheltuieli cu pensiile plătite, în parte, din bani împrumutați. Ministrul de finanțe Alexandru Nazare a anunțat că deficitul a scăzut cu 32 de miliarde de lei în 2026 față de anul anterior — un semn că situația se îmbunătățește, dar ecuația pensiilor rămâne departe de echilibru.
Cum arată calculele pentru 2027
Pentru 2027, scenariile analizate arată că pensiile ar putea fi indexate cu aproximativ 12%, dacă legea s-ar aplica integral. Concret, o pensie de 1.281 de lei ar crește cu 165 de lei, ajungând la 1.446 de lei. O pensie de 2.000 de lei ar urca cu 240 de lei. Iar una de 4.000 de lei ar câștiga 480 de lei pe lună. Pare o veste bună. Și este, parțial. Doar că acești bani nu vin din nicăieri.
O indexare de 12% ar necesita fonduri suplimentare de circa 12 miliarde de lei numai în 2027. Bugetul pensiilor este acum de 158,7 miliarde de lei și urmează să crească spre 170 de miliarde în 2027 și 180 de miliarde în 2028. Surse politice recunosc că procentul final ar putea fi mai mic de 10%, în funcție de cum se închide bugetul.
Ce a spus economistul-șef al BNR
Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale, a pus degetul pe rană: „Legat de pensii, nu spune nimeni că nu vor fi resurse. Nimeni n-a spus că la anul pensiile nu se vor indexa. Vor fi bani, dar nu trebuie creșteri de 40%, cum a fost ultima dată. Sunt clar bani împrumutați și nu este normal să finanțezi cheltuieli permanente din venituri temporare.”
Lazea nu contestă indexarea în sine. Contestă logica prin care statul promite creșteri spectaculoase pe datorie, lăsând factura generațiilor următoare. Ultima mare recalculare a pensiilor — cea care a adus, în medie, 520 de lei în plus pe lună — a fost finanțată tocmai din această logică: bani împrumutați pentru cheltuieli recurente, care nu se opresc niciodată. Seamănă, mai degrabă, cu un împrumut pe card pentru plata utilităților. Funcționează un timp. Dar dobânzile cresc.
Decizia din toamnă și ce înseamnă pentru pensionari
Procentul final al indexării pentru 2027 urmează să fie stabilit în toamnă, în negocierile pentru bugetul anului viitor. Surse politice susțin că indexarea pensiilor ar putea deveni o condiție pentru susținerea unui viitor guvern — ceea ce înseamnă că cifra finală nu va fi stabilită strict pe calcule economice, ci și pe aritmética politică a momentului. Pentru un pensionar cu venit mic, diferența dintre 12% și 8% înseamnă nu 165 de lei în plus, ci mai puțin de 110 lei.
Cei 600 de lei pierduți în doi ani nu vor fi recuperați integral prin nicio indexare din 2027. O creștere de 12% compensează parțial eroziunea, dar nu o șterge. Decizia din toamnă va spune multe despre cât de serios tratează clasa politică viața reală a celor patru milioane și jumătate de pensionari din România.
