Pensionarii români stabiliți în afara țării au termen până pe 30 septembrie 2026 să trimită certificatul de viață la casa de pensii. Cine nu respectă termenul pierde plata pensiei din octombrie. Nu e o formalitate — e o obligație legală cu consecințe directe și imediate.
Casa Națională de Pensii Publice aplică această regulă în baza Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, lege intrată în vigoare la 1 septembrie 2024. Obligația nu îi vizează pe toți pensionarii din România, ci strict pe beneficiarii nerezidenți care încasează drepturi printr-un cont bancar din țară sau din străinătate și nu au desemnat un reprezentant prin procură specială.
Cine este obligat să trimită certificatul de viață
Regula este simplă în teorie, dar generează confuzie în practică. Nu orice pensionar român care trăiește în afara țării trebuie să trimită acest document. Obligația se aplică doar celor aflați în plată directă — adică fără un mandatar legal înregistrat la casa de pensii competentă. Dacă există un reprezentant desemnat prin procură specială, el preia responsabilitatea de a informa instituția cu privire la orice modificare în situația titularului, inclusiv decesul sau schimbarea adresei.
Ceilalți — cei fără reprezentant — trebuie să acționeze din proprie inițiativă, fără să aștepte o notificare individuală. Verificarea se face de două ori pe an: prima, între 1 ianuarie și 31 martie, a doua, între 1 iulie și 30 septembrie. Transmiterea documentului în prima perioadă nu acoperă și obligația din a doua. Fiecare interval trebuie bifat separat.
Cum se completează și se validează documentul
Modelul oficial al certificatului de viață a fost aprobat prin Ordinul președintelui CNPP nr. 874/2024 și este disponibil în variante bilingve: română-engleză, română-germană, română-spaniolă, română-franceză, română-italiană și română-maghiară. Documentul trebuie semnat de titular în fața unei autorități competente din statul de domiciliu sau de reședință. Lista celor care pot certifica semnătura este mai largă decât ar crede mulți: instituții de pensii sau de securitate socială, autorități administrative locale, misiuni diplomatice ori oficii consulare ale României, notari, avocați, consilieri juridici sau medici de familie din statul respectiv.
Și mai e ceva. După completare și certificare, documentul trebuie trimis — prin poștă, fax sau e-mail — la casa teritorială de pensii în evidența căreia figurează titularul. Recomandarea practică: păstrați dovada trimiterii. O confirmare de primire, un număr de înregistrare sau măcar o captură a e-mailului trimis pot evita un litigiu dacă apar neclarități cu privire la respectarea termenului.
Ce se întâmplă dacă termenul este depășit și ce poate fi recuperat
Detaliul care schimbă tot: suspendarea nu înseamnă pierderea definitivă a pensiei. Dacă certificatul de viață nu ajunge la casa de pensii până pe 30 septembrie 2026, plata se oprește din octombrie 2026. Dar, după transmiterea documentului, sumele suspendate se recuperează retroactiv de la data suspendării, cu respectarea termenului general de prescripție — atât timp cât nu a intervenit între timp o altă cauză legală de încetare. Pensia nu dispare, ci este înghețată temporar. Problema reală este că deblocarea poate dura câteva săptămâni, timp în care pensionarul rămâne fără venituri.
Termenul din 30 septembrie 2026 nu mai poate fi amânat. Pensionarii vizați ar trebui să înceapă demersurile acum — apostilarea sau certificarea unui document în afara țării poate lua câteva zile bune, mai ales în state cu birocrație mai lentă. Cine lasă totul pe ultima săptămână din septembrie își asumă un risc pe care îl putea evita cu o singură programare făcută din timp.
