Dragoș Pîslaru a tăiat scurt o temă care agita social media de câteva zile: nu, Comisia Europeană nu obligă România să prelungească plata CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei. Decizia aparține Ministerului Finanțelor, iar termenul actual expiră la 31 decembrie 2027.
Ministrul interimar al Muncii a explicat, luni seară, la B1 TV, de unde vine toată nebunia. O corespondență tehnică dintre funcționari europeni și autoritățile române a ajuns în spațiul public și a fost preluată ca o directivă. Nu e.
Corespondența tehnică și ce înseamnă ea, de fapt
Pîslaru a vorbit pe înțelesul tuturor despre cum funcționează dialogul dintre România și Comisie: „România este o țară atipică, la noi corespondența tehnică cu Comisia Europeană ajunge în public. O corespondență tehnică este pur și simplu o reflecție a ofițerilor de proiect de la Comisia Europeană.”
Cu alte cuvinte, nu e o decizie politică, nu e un ultimatum, nu e o condiție atașată fondurilor europene. Sunt observații ale unor funcționari de rang mediu, care analizează scenarii bugetare trimise de România și dau un răspuns tehnic. Că acel răspuns a ieșit în presă drept „Bruxelles-ul impune” spune mai multe despre calitatea dezbaterii publice decât despre realitate. Concret, oficialii europeni au sugerat că e mai bine să vizezi un deficit de 10 miliarde de lei decât unul de 12 miliarde și să cauți și alte surse de finanțare. Atât. Nu există niciun mecanism juridic prin care Comisia Europeană să poată dicta României cum să gestioneze bugetul Casei de Asigurări de Sănătate.
Pîslaru a închis subiectul cu o frază care ar trebui să rămână: „Nu există prerogative de politică fiscală sau altă natură ale Comisiei. Asta pentru ca toți românii să înțeleagă că Bruxelles-ul nu impune lucruri.”
Deficitul de 4 miliarde și ce a rezolvat CASS pe pensii
Aici intervine partea importantă. Dincolo de disputa despre cine a zis ce, există niște cifre reale care explică de ce subiectul nu va dispărea prea curând. Pîslaru a declarat că în 2026 deficitul la Casa de Asigurări de Sănătate a scăzut semnificativ față de ce s-ar fi întâmplat fără măsura CASS pe pensii mari. Estimarea sa: fără această contribuție, deficitul ar fi fost cu circa 4 miliarde de lei mai mare. „Ce vă pot spune este că în acest an deficitul la Casa de Asigurări de Sănătate a scăzut simțitor ca urmare a acestor măsuri, că în lipsa acestora am fi avut un deficit semnificativ, din înțelegerea mea, de circa 4 miliarde de lei”, a spus ministrul.
Patru miliarde nu e o cifră pe care să o ignori. E cam cât bugetul anual al unui minister mediu. Și asta explică de ce orice guvern va trebui să se uite la ce face după 31 decembrie 2027, când măsura actuală expiră. Plata CASS se aplică pensiilor care depășesc 3.000 de lei, contribuția calculându-se la diferența dintre pensie și pragul de 3.000 de lei, la cota de 10%. Nu e o sumă astronomică pentru un pensionar cu 4.000 de lei, dar înmulțită cu sute de mii de beneficiari, face diferența în bugetul de sănătate.
Ce urmează concret și întrebarea fără răspuns deocamdată
Ministrul a fost clar: Ministerul Finanțelor va analiza dacă și cum prelungește măsura după 2027. Nu e o decizie a Muncii, nu e o decizie a Bruxelles-ului. E o decizie bugetară, care va depinde de cine va fi la guvernare și de cum arată atunci deficitul Casei de Sănătate. Pîslaru a spus răspicat că orice guvern care va veni la Palatul Victoria va trebui să analizeze sustenabilitatea bugetului de asigurări de sănătate, nu ca opțiune, ci ca obligație.
Decizia finală va veni cel mai devreme în 2027, probabil în toamna acelui an, odată cu dezbaterea bugetului pentru 2028. Până atunci, ministrul Finanțelor din acel moment va trebui să răspundă la o întrebare simplă și incomodă: de unde iei cei 4 miliarde dacă nu mai iei de la pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei?
