„S-a format o nouă majoritate în Camera Deputaților între PSD și AUR, care a schimbat, fără să anunțe liderii de grupuri, funcții care reveneau PNL și USR.” Ionel Bogdan, deputat PNL, a spus-o răspicat, citat de Agerpres. Miercuri, 2 septembrie, Camera Deputaților a început ziua cu scaunele goale ale liberalilor și ale deputaților USR — un boicot deliberat, cu argumente juridice și politice deopotrivă.
Totul a pornit marți, 1 septembrie, la redistribuirea funcțiilor din Biroul Permanent al Camerei. PSD și AUR au trecut la vot o repartizare care, în opinia PNL și USR, nu fusese negociată cu liderii grupurilor parlamentare, cum prevede regulamentul. Concret, două funcții care reveniseră inițial PNL și USR au fost transferate către AUR și SOS România. Propunerea supusă votului arăta astfel: la vicepreședinți, câte un loc pentru PSD, AUR, PNL și USR; la secretari, locuri pentru PSD, AUR, grupul minorităților naționale și SOS România; la chestori, PSD a luat două locuri, AUR unul, UDMR unul. Distribuția poate părea tehnică, dar miza e una reală: funcțiile din Biroul Permanent controlează agenda Camerei, ordinea de zi, comisiile, voturile finale.
PNL și USR boicotează Camera Deputaților și acuză abuzuri procedurale
Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL, a folosit termeni duri. A vorbit despre „o modalitate abuzivă” de a conduce Camera, a invocat o decizie a Curții Constituționale care stabilește că modificările la componența Biroului Permanent intră în vigoare abia din sesiunea următoare și a tras o concluzie directă: ceea ce s-a petrecut marți în plen seamănă cu „începutul instaurării unei modalități autoritare de conducere a statului român.” Boicotul a fost total — nicio prezență la ședința Camerei, niciun vot final, nicio participare la comisii sau la Biroul Permanent.
PNL și USR nu s-au oprit la funcții. Andronache a ridicat și problema unor proiecte de lege privind justiția, promovate de USR, care ar fi fost introduse pe ordinea de zi și respinse forțat în Comisia juridică — urmând să fie supuse votului final chiar miercuri, deși opoziția susținea că procedura a fost viciată de la bun început. Și mai e ceva: liderul deputaților PNL a concluzionat că în Camera Deputaților există deja o majoritate funcțională PSD-AUR, capabilă să impună orice decizie fără acordul celorlalte grupuri.
PNL și USR atacă la CCR funcțiile din Biroul Permanent
Dincolo de absența fizică din sală, cele două partide au anunțat că vor contesta la Curtea Constituțională numirile operate marți. Nu e prima oară când CCR este chemată să arbitreze un astfel de conflict — există precedente în care Curtea a dat câștig de cauză grupurilor care susțineau că procedura regulamentară nu a fost respectată. Argumentul juridic e simplu: regulamentul Camerei prevede că repartizarea funcțiilor se negociază între liderii grupurilor, iar orice modificare nu poate intra în vigoare decât de la sesiunea următoare. Dacă CCR confirmă această interpretare, votul de marți devine nul.
Decizia Curții ar putea veni în câteva săptămâni. Până atunci, Biroul Permanent funcționează cu componența rezultată din votul contestat, ceea ce înseamnă că PSD și AUR dețin efectiv controlul agendei Camerei. Dacă sesizarea e admisă, negocierile trebuie reluate de la zero. Dacă e respinsă, noua majoritate rămâne consolidată legal.
Ce înseamnă, de fapt, controlul majorității PSD-AUR asupra Camerei
Nu e vorba doar de câteva funcții de protocol. Biroul Permanent decide ce legi ajung pe ordinea de zi și când, cum sunt organizate comisiile și cine le conduce, cât de repede sau de lent avansează un proiect. Cine controlează Biroul Permanent controlează ritmul legislativ. Andronache a spus-o explicit: PSD și AUR au „o majoritate sustenabilă” în Camera Deputaților, capabilă să blocheze sau să accelereze orice proiect, să respingă amendamente, să amâne dezbateri. Legile de justiție invocate de opoziție sunt primul test vizibil, dar nu vor fi ultimul.
Există și un unghi mai larg: PSD și AUR vin din direcții ideologice aproape opuse, și totuși convergența lor în Camera Deputaților nu mai e o surpriză — ea a funcționat deja la mai multe voturi în sesiunile anterioare. Eticheta de „amantlâc”, folosită de liberali, e provocatoare, dar descrie un fenomen real: două partide care se combat în campanie și cooperează în vot. Boicotul de miercuri e, deocamdată, un gest de protest. Gesturile de protest contează în politică doar atât cât produc consecințe reale. Consecința vine de la CCR — și se va vedea în câteva săptămâni dacă regulamentul a fost sau nu respectat. Întrebarea care rămâne deschisă e alta: dacă Curtea validează votul de marți, ce mai poate face opoziția în afară de a boicota o sală pe care nu o mai controlează?
