Metoda pentru stupinele mici si medii
Aceasta metoda este recomandata pentru apicultorul care detine un numar mai mic de stupi. Micile cantitati de ceara pe care stuparul le recolteaza se pot deteriora fiind atacate de gaselnita,mucegaiuri etc., daca nu sunt prelucrate. Metoda este simpla iar ustensilele folosite usor de procurat. Setul de prelucrare este compus din : o oala smaltuita de 4-5 litri, o cratita smaltuita de 4-5 l, o strecuratoare mare careia ia fost atasata o bucata de tifon , o lingura mare de lemn .
In oala se pun fagurii de prelucrat si se adauga apa de ploaie , in cantitate egala cu masa de ceara (ex. un kg de ceara , un litru de apa). Este recomandata folosirea unei ape dedurizate pentru a da o culoare frumoasa si consistenta produsului final. Oala cu apa si ceara se aseaza pe aragaz si amestecand din cand in cand asteptam sa se topeasca fagurii. Trebuie sa avem grija ca amestecul sa nu dea in clocot pentru a nu degrada ceara (reactia de hidroliza). Mixtura rezultata o strecuram in cratita. Cratita se acopera cu materiale textile groase in scopul racirii cat mai lente a mixturii. Cu cat racirea este mai lenta cu atat se produce o separare mai buna a cerii de rezidurile ramase.
Putem lasa la racit si decantat pana a doua zi cand calupul rezultat se scoate usor din cratita. In partea inferioara calupul o sa contina reziduri ce se pot rade cu un cutit. Aceste reziduri cat si cele ramase de la strecurare se lasa la uscat pentru ca mai contin inca destula ceara. Repetam operatiunea de cate ori mai strangem alte cantitati de fagure. In toamna toate calupurile de ceara se retopesc dupa acelasi procedeu si se toarna intr-o forma mai mare.
Sfaturi finale : respectati proportia de 1/1 dintre ceara si apa ; folositi apa dedurizata(apa de ploaie) ; mixtura nu trebuie sa dea in clocot pentru ca se pot produce accidente sau deteriora produsul final ; raciti lent pentru o buna separare ; colectati si uscati rezidurile ramase.
Alaturi de miere, ceara este cel de-al doilea produs principal pe care omul il obtine de la albine. In prezent cantitatea de ceara folosita de diferite ramuri ale industriei, de la metalurgie si pina la cea mai tinara ramura industriala – electronica, este mereu mai mare.
Numai prin acordarea unei mai mari atentii gospodaririi cerii, productia acesteia poate sa creasca simtitor, fara a schimba nimic din modul de ingrijire al familiilor de albine. Daca apicultorul tine seama de aceasta, va putea realiza o producfie mai mare de ceara. Pentru aceasta este necesar in primul rind sa existe preocupare.
Incepind de la revizia sumara de primavara si pina la revizia de toamna, la fiecare control al familiilor de albine pot sa rezulte unele cantitati de materie prima de ceara mai mari sau mai mici, dar care adunate la un loc pot sa dea o productie mare nebanuita de multi apicultori.
Prima cantitate de materie prima, din care rezulta prin conditionare ceara, este razatura de faguri recoltata primavara de pe fundul stupilor. Aceasta razatura nu reprezinta altceva decit capacelele celulelor din care a fost consumata mierea de albine in tlmpul iernii. Pentru stringerea ei, este nevoie ca apicultorul sa curete fundurile stupilor chiar inainte de zborul de curatire. Daca fundurile stupilor simt fixe, atunci operatia se amina pina la revizia sumara de primavara sau cel mai tirziu pina la aceea de fond. In cazul in care se intirzie cu aceasta lucrare, cea mai mare cantitate din aceste resturi este eliminata din stup de catre albine, in special in familiile puternice si este pierduta pentru apicultor.
Resturile de materie prima de ceara adunate, in care se gasesc si albine moarte in tirnpul iernii, se usuca intr-o camera calda si apoi prin cernere se separa albinele moarte de razatura de ceara.
Razatura de faguri presata in bolovani se trece cit mai curind la topire, pentru a obtine din ea ceara. Daca prelucrarea nu se poate face imediat, atunci aceasta materie prima se pastreza in dulapuri cu faguri de rezerva, unde se trateaza contra gaselnitei. Nu trebuie sa uitam ca principalii daunatori ai materiei prime din care rezulta ceara sint gaselnita si mucegaiul si ca este recomandabil sa fie prelucrate cit mai curind.
Pe aceasta cale nu se obtine multa ceara de la fiecare familie dar totusi realizam, pe toata stupina, o prima cantitate de ceara.
O data cu aceste resturi se topesc si resturile fagurilor stricati de soareci, care se gasesc la control, in asa fel incit nici o bucata de materie din care poate rezulta ceara sa nu ramina netopita.
La revizia de fond se string si toate curatiturile de faguri de pe peretii stupului, toti fagurii suplimentari se curata, de asemenea toate spetezele ramelor de lipituri de ceara, care abunda in special pe partile laterale si superioare ale ramelor. Strinse cu grija, toate acestea se depun temporar intr-un compartiment special al scaunului de lucru si apoi se trec la pastrare sau chiar la topire. Si cu ocazia altor controale se string toate bucatile de faguri care pot fi gasite in timpul lucrului.
O alta sursa de ceara o constituie capacelele rezultate la extractia mierii. Pentru conservarea mierii in faguri, albinele acopera celulele in care aceasta se gaseste cu un strat subtire de ceara. In cazul extragerii mierii cu ajutorul centrifugei acest capacel trebuie inlaturat. Operatia se face cu ajutorul cutitului manual sau mecanic sau a furculitei de descapacit. Din punct de vedere al calitatii mierii extrase nu are nici o importanta daca se foloseste cutitul sau furculita. Pentru productia de ceara este insa de mare importants sa se foloseasca cutitul pentru ca la operatia executata cu acesta, rezulta mai multa ceara. Aceasta se explica prin faptul ca prin taiere se indeparteaza nu numai capacelele celulelor ci si o parte din peretii celulelor care depasesc latimea spetezelor laterale ale ramelor. Cu furculita de multe ori nici capacelul nu se indeparteaza complet.
Cantitatea de ceara care rezulta la descapacire, in cazul folosirii cutitului, poale fi simtitor marita, daca in compartimentul de recolta al stupilor punem faguirii la o distanta mai mare decit cea normala in cuib. In magazinul de 12 faguri putem pune numai 11 sau chiar 10, iar in magazinul de 10 faguri numai 8€â€9 ; pin aceasta, in timpul culesurilor albinele vor inalta mai mult peretii celulelor, iar atunci cind asemenea faguri ajung la descapacire prin taierea partii suprainaltate, rezulta o cantitate mai mare de ceara.
Lungirea peste normal a celulelor fagurilor destinati recoltei de miere este avantajoasa si prin aceea ca matca evita sa depuna oua in asemenea celule, deci putem pastra fagurii in magazin mai multi ani, in stare buna, pentru depoziitarea recoltelor de miere, deschisa la culoare.
Imediat dupa recoltare, capacelele sint scurse de miere prin stoarcere sau mai bine prin centrifugare, dupa aceea sint spalate si uscate. Pina la prelucrare sint pastrate la adapost de gaselnita si mucegai pentru ca ceea ce am strins cu atita grija sa nu se iroseasca printr-o neglijenta in pastrare. Se considera ca daca la 100 kg miere extrasa nu rezulta cel putin 1 kg ceara din capacele, in stupina respectiva nu se acorda atentia cuvenita acestie productii.
O alta sursa de ceara este reformarea periodica planificata a fagurilor claditi sau reformarea lor acidentala in urma ruperii la extractie, la transport sau a atacarii lor de soareci si gasielnite. Pe aceasta cale apicultorul obtine o materie prima valoroasa, pe care trebuie sa o pastreze in cele mai bune conditii, pentru a putea extrage cea mai mare parte de ceara continuta in ea. Daca pentru fagurii stricati accidental, singura cale este reformarea lor, pentru fagurii cuibului nu putem spune acelasi lucru, chiar daca sint vechi. Cind am vorbit despre ingrijirea de toamna si de primavara a familiilor de albine, am aratat ca cele mai bune rezultate se obtin atunci cind avem un stoc suficient de faguri claditi; mai mult decit atit, se cer primavara tirziu si catre toamna, faguri negri, pentru ca acestia pastreaza mai bine caldura si sint preferati de matca si albine pentru cresterea puietului. Deci la reformarea fagurilor vechi sa procedam cu foarte mare atentie, ca sa nu reformam decit fagurii intr-adevar foarte vechi, care pot constitui un focar de boala si adapost pentru diferiti daunatori, dar sa pastram un numar de faguri inchisi la culoare pentru cuibul de primavara si toamna.
Recomandarile diferitilor autori de a schimba anual cel putin o treime din fagurii familiilor trebuie revizuite in sensul ca apicultorul sa aiba in permanenta un stoc de faguri de calitate corespunzatoare pentru cuib. Fagurii de magazin nu trebuie sa intre in prevederile acestor recomandari, pentru ca in ei nu se creste puiet si pot fi folositi un sir mai indelungat de ani. Pentru revizuirea acestor recomandari, pledeaza si faptul ca in cuibul unei familii oarecare, nu toti fagurii se invechesc in aceeasi masuira. Daca in fagurii din centrul cuibului pot fi crescute din primavara si pina in toamna 10 generatii de puiet, in acelasi timp in cei marginasi nu sint crescute decit 2-3 generatii sau chiar de loc. In timp ce 3-4 faguri centrali se invechesc mai repede, altii pot fi folositi mai mult timp.
Din fagurii claditi reformati se poate obtine o cantitate de ceara care variaza dupa gradul lor de invechire si dupa metoda de prelucrare.
Principalul mijloc prin care se poate spori productia de ceara este insa rama claditoare. Chiar numele ei ne arata ca este vorba de o rama in care albinele au posibilitatea sa cladeasca faguri ori de cite ori in cuib exista conditii favorabile de secretie a cerii. Rama claditoare poate fi o rama obisnuita care nu se deosebeste cu nimic de rama de cuib sau magazin, folosita curent in stupina sau o rama de o constructie speciala, la care compartimentul destinat cladirii libere a fagurilor este limitat la treimea superioara a ei, motivindu-se ca in partea inferioara, rama respectiva poate sa fie folosita la depozitarea proviziilor sau chiar la cresterea puietului, ceea ce ar atrage mai usor albinele la construirea fagurelui si ca o asemenea rama ar putea fi folosita chiar in mijlocul cuibului. Consideram insa ca folosirea unei rame speciale complica intradevar prea mult lucrurile si ca rama obisnuita din stup satisface foarte bine cerintele acestei productii.
Ca rama claditoare de ceara folosim deci o rama din stupina, din care am taiat fagurele destinat reformei, deoarece albinele lucreaza mai repede intr-o rama in care a fost anterior un fagure, decit una noua. Cite o asemenea rama se foloseste in mod permanent in cuibul familiilor, in vecinatatea puietului, din primavara, de la inflorirea pomilor fructiferi si pina la sfirsitul ultimului cules din sezon. La familiile din stupii verticali cu magazine se poate folosi paralel cite o rama claditoare in fiecare magazin. De asemenea, la stupul multietajat, cite una in fiecare corp, cunoscind insa ca cele mai bune rezultate se obtin in corpul unde se creaste puiet tinar si in cel destinat recoltei. Principalul lucru insa in folosirea ramelor claditoare este nu numai introducerea lor in stup, ci recoltarea periodica a fagurilor claditi in aceste rame. Recoltarea se face la fiecare 6-8 zile, chiar daca fagurele cladit nu ocupa toata lumina ramei. Acest lucru este necesar pentru ca, in general in ramele claditoare de ceara fagurii sint construiti cu celule de trintori foarte cautate in anumite perioade de matca pentru depunerea oualor. Daca vom lasa pe o perioada mai mare de timp fagurii nerecoltati larvele crescute in celule vor trece in stadiul prenimfal, isi vor tese invelisul nimfal, care la topirea fagurelui respectiv va retine o parte din ceara. In anumite perioade, in acesti faguri este miere, in special in timpul culesurilor tirzii, miere care se extrage inainte de taierea fagurilor din rame.
Cu ocazia controlului periodic apicultorul recolteaza fagurii din aceste rame si ii trece la reconditionat si topit. Trebuie sa mentionam ca datorita prezentei larvelor in celulele acestor faguri, ei se pastreaza foarte greu, pot mucegai si prin aceasta ceara se degradeaza. Cel mai bun lucru este de a-i trece cit mai repede la topit. In afara sporirii productiei de ceara, folosirea ramei claditoare are un alt avantaj si anume: da posibilitate familiei sa creasca un anumit numar de trintori, de care are absoluta nevoie. Cresterea se face intr-un anumit loc unde nu impiedica activitatea albinelor. Neajunigind la maturitate acesti trintori nu vor deveni consumatori ai rezervelor de hrana. In scopul combaterii varroozei, datorita preferinfelor parazitului pentru puietul de trintor recoltarea poate intirzia. Datorita prezentei ramelor claditoare, fagurii artificiali din cuib vor fi claditi foarte bine. Rama claditoare este in acelasi timp si un indicator al starii din interiorul familiei de albine. Cladirea fagurelui arata o situate buna a familiei si un cules abundent. Incetarea cladirii arata lipsa totala de cules, iar prezenta inceputurilor de botci pe marginea lui insemna ca familia intra in frigurile roitului.
Cantitatea de ceara pe care o putem obtine prin procedeele aratate mai sus este destul de mare si depaseste nevoile unei stupini ajunsa la plafonul numeric planificat. Pentru a obtine ceara de calitate superioara, aceasta materie prima trebuie sortata inainte de prelucrare. Materia prima rezultata trebuie pastrata cu foarte mare grija de atacul daunatorilor.
Articol preluat din manualul apicultorului
