Termenul din 19 august 2025 la Judecătoria Sectorului 1, care putea aduce prima condamnare în procesul lui Călin Georgescu, a căzut înainte să înceapă. Judecătorul desemnat inițial s-a transferat la Tribunalul București, altul nu fusese numit în loc, iar avocatul apărării a cerut și el amânare pe motiv că se afla în afara țării. Două motive independente, același rezultat: nicio decizie.
Dosarul vizează acuzații de propagandă legionară și a ajuns în instanță după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție l-a trimis în judecată pe fostul candidat la 2 iulie 2025. Rechizitoriul descrie cinci acte materiale petrecute pe parcursul a aproape cinci ani, între 16 iunie 2020 și 16 mai 2025.
Acuzațiile sunt formulate în temeiul Ordonanței de Urgență 31/2002, care interzice în România promovarea cultului persoanelor condamnate pentru crime de război sau crime împotriva umanității, precum și răspândirea de idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Pedeapsa prevăzută poate ajunge până la trei ani de închisoare.
Ce îl acuză procurorii concret
Anchetatorii susțin că, de-a lungul mai multor ani, Călin Georgescu a promovat în interviuri, declarații publice și postări online o serie de idei pe care procurorii le asociază ideologiei legionare. Printre acestea se numără mobilizarea masivă a națiunii, crearea unui „om nou”, necesitatea unui lider autoritar și glorificarea trecutului național.
Un episod specific apare detaliat în rechizitoriu: un discurs pe care Georgescu l-a susținut în Piața Universității din București la 2 octombrie 2021, în timpul unui protest față de restricțiile din pandemie. Procurorii susțin că atunci a făcut salutul legionar în fața mulțimii. Același document mai menționează afirmații elogioase la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Moța și a mareșalului Ion Antonescu, condamnat definitiv pentru crime de război, pe care Georgescu l-ar fi prezentat drept erou național. Aceste elemente, luate împreună, conturează o acuzație de normalizare și revitalizare a unei ideologii interzise, nu un singur gest izolat. Asta e miza juridică: nu un cuvânt spus o dată, ci un comportament repetat, documentat pe cinci ani.
De ce amânarea nu e un detaliu minor
Amânările din motive administrative — judecător transferat, avocat plecat din țară — par banale, dar în dosarele cu rezonanță publică ele contează mai mult decât par. Fiecare termen ratat prelungește o stare de incertitudine și alimentează narațiunile conform cărora justiția fie tergiversează, fie grăbește, în funcție de cine interpretează. Nici una, nici alta nu e neapărat adevărată, dar percepția se instalează repede.
Și mai e ceva. Georgescu rămâne, în absența unui verdict definitiv, într-o zonă gri: trimis în judecată, dar necondamnat. Această poziție îi permite să continue să fie prezent în spațiul public, să comenteze propriul proces și să construiască un discurs al persecuției politice. Verdictul în primă instanță, oricât ar fi, ar schimba cel puțin coordonatele dezbaterii.
Judecătoria Sectorului 1 urmează să fixeze un nou termen
Instanța trebuie să numească mai întâi un nou judecător pe dosar, după care urmează comunicarea termenului următor. Nu există o dată anunțată public la momentul scrierii acestui articol. Dacă probele administrate de procurori vor fi considerate suficiente, instanța poate pronunța o condamnare în primă instanță — care nu devine definitivă automat, ambele părți putând ataca decizia la Tribunalul București, cu cale de atac mai departe la Curtea de Apel.
Ce rămâne cert acum: 19 august a trecut fără nicio decizie. Procesul o ia de la capăt cu un alt judecător, o nouă programare și aceleași acuzații. Singura întrebare care contează la acest punct nu e dacă Georgescu e vinovat sau nu, ci dacă instanța va reuși să funcționeze fără noi accidente procedurale.
