Apneea în somn, cunoscută și sub denumirea de sforăit, se referă la oprirea voluntară sau involuntară a respirației în timpul somnului. Acest fenomen poate avea cauze variate, de la traumatisme și aspirații de corpi străini până la apneea asociată cu stopul cardiorespirator, care necesită intervenții medicale speciale.
Sindromul apneei în somn (SAS) este o afecțiune patologică definită ca oprirea repetată a respirației în timpul somnului (peste 10 opriri într-o oră), asociată cu sforăit sonor și somnolență semnificativă pe parcursul zilei. Boala poate afecta până la 9% din populația adultă, iar oprirea respirațiilor normale poate duce la o aprovizionare inadecvată cu oxigen a organelor, având ca rezultat afectări importante ale funcțiilor acestora.
Studiile arată că pacienții cu SAS netratat prezintă o incidență crescută a hipertensiunii arteriale, infarctului de miocard și accidentelor vasculare cerebrale. Alterarea calității somnului duce la somnolență pe parcursul zilei, cu efecte negative asupra capacității de concentrare, ceea ce poate culmina în accidente de circulație sau o performanță scăzută la locul de muncă.
Nu toți cei care sforăie suferă de SAS; motivul principal pentru care pacienții se prezintă la medic este oboseala excesivă din timpul zilei. Partenerul de somn joacă un rol important în observarea și raportarea numărului și duratei pauzelor de respirație nocturne.
Factori de risc: Există diverse condiții care pot predispune la apariția SAS, inclusiv predispoziția familială și consumul de alcool. Pacienții sunt adesea supraponderali și pot avea tulburări endocrine sau metabolice. Nicturia (nevoia frecventă de a urina noaptea) este un alt simptom asociat, care contribuie la scăderea calității somnului.
Diagnostic: Examinarea pacienților poate evidenția obezitatea și hipertensiunea arterială, iar evaluările ORL sunt esențiale pentru a identifica modificările anatomice la nivelul cavumului (de exemplu, la văl palatin, luetă, amigdale, faringe), necesare pentru un diagnostic corect al SAS.
Remedii terapeutice: Tratamentul variază în funcție de severitatea afecțiunii. Multe persoane se prezintă tardiv la medic, atunci când deja au apărut modificări organice. Scăderea în greutate, evitarea alcoolului și fumatului, și măsuri simple pentru reducerea presiunii din căile respiratorii pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.
În cazuri mai complexe, pot fi necesare intervenții chirurgicale (de exemplu, excizia cu laser a unei părți din valul palatin) sau dispozitive speciale care mențin permeabilitatea căilor respiratorii prin menținerea unei presiuni a aerului adecvate.
Măsuri adiționale: Se recomandă inhalarea de ceaiuri de mușețel sau muguri de pin pentru a ușura respirația, aerisirea corespunzătoare a camerei, menținerea unei temperaturi confortabile și umidificarea aerului iarna. Este util ca seara să se consume un pahar cu lapte călduț, îndulcit cu miere, sau ceai de tei sau mușețel. Este indicat să se evite mesele copioase înainte de culcare, cu cel puțin 2-3 ore înainte de somn.
Prin urmare, gestionarea apneei în somn necesită o abordare integrată, axată pe identificarea cauzelor, schimbări ale stilului de viață și tratamente specifice, contribuind astfel la îmbunătățirea sănătății generale și a calității somnului.
