Tag Archives: arta

Reprezinta un curent artistic aparut in secolul XIX in Franta si reprezinta inceputul perioadei moderne . Denumirea lui provine de la titlul unui tablou al lui Claude Monet-“Impresie rasarit de soare “ . In perioada impresionismului s-au descoperit aparatul de fotografiat ( instantaneul ) , descoperiri in optica si in biologie precum si existenta stampelor japoneze . Trasaturi : Subiectele alese …

Literatura persană În literatură – domeniu în care Persia islamică îşi va aduce marea contribuţie la tezaurul culturii universale, – prima capodoperă este Avesta. Este cartea sacră a străvechilor perşi, atribuită însă lui Zoroastru, – datând din epoca ahemenidă, dar redactată sub sassanizi. Cuprindea iniţial 21 de cărţi, din care au rămas una singură completă, plus alte patru incomplete. Materia …

Sculptura persană Arta persană este o apoteoză a monarhiei. Basorelieful, în special, este conceput şi realizat în scopul de a exalta ideea de monarhie absolută şi persoana monarhului. Apare şi aici modelul asirian; cu deosebirea că linia veşmintelor, a drapajului, este mai delicată decât în basoreliefurile asiriene. Varietatea de figuri, de atitudini, de mişcări, este sensibil mai redusă decât în …

“Intuitiv lucid, răscolit de afecte puternice şi înzestrat cu o fantezie mai vie şi mai originală, artistul este în acelaşi timp stăpân peste o facultate expresivă superioară semenilor săi” (T. Vianu, 1968, p. 240-241). Evocata superioritate a artistului – cea privitoare la expresivitate – este, după M. Ralea (1972), tocmai aptitudinea fundamentală care distinge pe artist de omul obişnuit (“Ceea …

Particularităţile cele mai “vizibile”, pentru o privire comună, ale fanteziei creatoare par a fi : 1. – asociativitatea sau 2. – combinatorica (imaginilor şi/sau ideilor), ca şi 3. – noutatea rezultatului-creaţie, la a căror întâlnire se profilează funcţia ei fundamentală în activităţile umane, cea de anticipare/configurare a unui produs original. Înţelegerea comună a imaginaţiei îi surprinde coordonatele esenţiale de definiţie. …

Trăirea afectivă a artistului dispune de o înaltă flexibilitate. Angajarea emoţională în situaţiile curente de viaţă este, de regulă, “proporţională” cu semnificaţia obiectivă amplificată/diminuată subiectiv. O dată atins nivelul de intensitate propriu unei situaţii, sensul şi durata trăirii tind să se conserve “nealterate” pentru un timp şi să se disipeze treptat într-un fond emoţional din ce în ce mai difuz, …

In psihologia si estetica traditionala s-a vehiculat cu o insistenta care trada speranta gasirii unui principiu explicativ pentru natura emotie, conceptul de tonalitate afectiva a senzatiei. Emotia aparea ca un corelat (afectiv) al proceselor senzoriale (cognitive) si era inteleasa ca un “reflex in constiinta aI unor modificari care ating regiuni intinse ale complexiunii fizice…” (T. Vianu, 1968, p. 231), adica …

Factorii subiectivi care asigura şi condiţionează receptarea artistica cuprind intregul evantai de procese psihice cognitive, afectiv-motivationale şi comportamentale care alcătuiesc structura interioara a personalităţii receptorului. Deşi ele pot fi analizate separat nu se manifesta in mod natural unilateral ci ca o reacţie unitara a individuatiei umane. Herbert Read: “Oricât de mult a fost inabuşita in fals idealism şi in sofisticare …

Comunicarea artistica este un proces complex si specific presupunând coactiunea sistemica a trei componente: -creaţia artistica; -opera de arta; -contemplarea estetica. În viziunea teoretică tradiţională, constituită fie în cadrul sistemelor filosofice de gândire, fie în estetica iniţiată de Baumgarten şi primii săi continuatori, atenţia era focalizata pe creaţie si opera. A revenit filosofiei de la sfârşitul veacului trecut si inceputul …

Receptarea – totalitatea factorilor care contribuie la înţelegerea, perceperea şi interpretarea operei de artă. În receptarea artistică sunt două chestiuni care se iau în consideraţie: -factori estetici şi extraestetici; -factori extrinseci şi intrinseci – care intervin în receptare. Factorii estetici sunt acei factori care sunt determinaţi de caracterul inedit şi expresiv al operei de artă. După T. Vianu aceşti factori …