Tag Archives: istorie

Literatura persană În literatură – domeniu în care Persia islamică îşi va aduce marea contribuţie la tezaurul culturii universale, – prima capodoperă este Avesta. Este cartea sacră a străvechilor perşi, atribuită însă lui Zoroastru, – datând din epoca ahemenidă, dar redactată sub sassanizi. Cuprindea iniţial 21 de cărţi, din care au rămas una singură completă, plus alte patru incomplete. Materia …

Sculptura persană Arta persană este o apoteoză a monarhiei. Basorelieful, în special, este conceput şi realizat în scopul de a exalta ideea de monarhie absolută şi persoana monarhului. Apare şi aici modelul asirian; cu deosebirea că linia veşmintelor, a drapajului, este mai delicată decât în basoreliefurile asiriene. Varietatea de figuri, de atitudini, de mişcări, este sensibil mai redusă decât în …

Rudimentare cunoştinţe ştiinţifice persane Contribuţia perşilor în domeniul ştiinţei a fost – până la o dată târzie, sec. V e.n. – neînsemnată. Cel puţin, nu ni s-au păstrat texte ştiinţifice, nimic care să ne dea vreo indicaţie asupra unor principii, concepţii sau măcar simple cunoştinţe ştiinţifice. Excepţie fac doar câteva incidentale şi vagi aluzii din Avesta la domeniul medicinei, dar …

Familia persana Asemenea cruzimi şi barbarii autorizate de dreptul persan contrastau cu frumoasele calităţi morale ale poporului. Persanii erau cunoscuţi ca oameni blajini, generoşi, ospitalieri, politicoşi, chiar ceremonioşi. Regimul familial şi viaţa de fiecare zi a familiei erau în multe privinţe la un nivel moral superior celui al altor popoare din Orientul Antic. Se menţinuse, fireşte, şi în Persia poligamia …

Dreptul. Justiţia În regimul monarhic absolutist de tipul despotismului persan regele era unica sursă a dreptului. Hotărârile lui deveneau legi imuabile; legi care, pretinzându-se că îi erau “inspirate” de zeul suprem Ahura Mazda, însemna că exprimau însăşi voinţa divinităţii. În consecinţă, a încălca hotărârea regelui (deci legea) însemna o gravă crimă de-a dreptul contra religiei, o jignire intolerabilă adusă chiar …

Comerţul. Transporturile persane Practica comerţului nu era ţinută de persani în mare cinste; de aceea comerţul a rămas aici, în mare parte, pe mâna străinilor – babilonieni, evrei, armeni sau fenicieni. Comerţul persan a fost puternic stimulat, încă din epoca ahemenizilor, datorită realizării unităţii politice a întregului Orient Apropiat sub persani, împărţirii imperiului în satrapii conduse de o administraţie centralizată, …

Agricultura. Meşteşugurile persane Resursele economice care au alimentat colosalul edificiu politic şi social al Imperiului persan au cunoscut o evoluţie firească de-a lungul celor patru perioade istorice, – ahemenidă (550-331 î.e.n.), elenistică seleucidă (331-250 î.e.n.), arsacidă (360 î.e.n. – 224 e.n.) şi sassanidă (224-651). Baza economiei o constituia agricultura, marea proprietate agrară lucrată de ţăranii legaţi de pământ şi (mai …

Societatea persană. Regalitatea Organizarea societăţii persane a ajuns – în perioada sassanidă – la o ierarhie foarte precisă şi rigidă. Întreaga viaţă şi civilizaţie persană era structurată în funcţie de poziţia proeminentă a aristocraţiei. Societatea era împărţită în patru clase, închise; trecerea dintr-o clasă în alta de era – cu extrem de rare excepţii – imposibilă. Aceste clase erau: a …

Cine a adus la Târgoviste capul lui Mihai Viteazul? În 1601, în zorii zilei de duminicã 19 august, pe câmpia Turzii , a fost asasinat miºeleºte, din ordinul generalului Basta, Mihai Viteazul . Despre actul odios de pe câmpia Turzii au fost trimise relatãri la Viena ºi Praga iar de acolo rãspândite la toate curþile europene, folosindu-se felurite versiuni , …

Moartea taravenciului Dimitrie — asasinat sau accident? La moartea lui Ivan IV cel Groaznic, care a survenit în anul 1584, tronul Rusiei a revenit fiului sãu Feodor Ivanovici, ultimul reprezentant al dinastiei Riurk. Sotia defunctului rege, þarina Maria Nagoi, împreunã cu fiul lor Dimitrie precum si cu toatã Curtea sa a fost mutatã de la Moscova în orasul Uglici. Aceastã …