Tag Archives: sculptura

Premisele expresivitatii

„Intuitiv lucid, răscolit de afecte puternice şi înzestrat cu o fantezie mai vie şi mai originală, artistul este în acelaşi timp stăpân peste o facultate expresivă superioară semenilor săi” (T. Vianu, 1968, p. 240-241). Evocata superioritate a artistului – cea privitoare la expresivitate – este, după M. Ralea (1972), tocmai aptitudinea fundamentală care distinge pe artist de omul obişnuit („Ceea …

Mai mult »

Trairea afectiva

In psihologia si estetica traditionala s-a vehiculat cu o insistenta care trada speranta gasirii unui principiu explicativ pentru natura emotie, conceptul de tonalitate afectiva a senzatiei. Emotia aparea ca un corelat (afectiv) al proceselor senzoriale (cognitive) si era inteleasa ca un „reflex in constiinta aI unor modificari care ating regiuni intinse ale complexiunii fizice…” (T. Vianu, 1968, p. 231), adica …

Mai mult »

PSIHOLOGIA ARTEI – MARI ÎNTREBĂRI

Specificul experimental al abordarii psihologice a artei – perioade: • Sfarsit de secol XIX: Fechner intentiona o „estetica psihologica” bazata pe experiment. Metodele fechneriene: alegerea, constructia, observarea obiectelor uzuale. Contributia cea mai relevanta: evidentierea rolului sectiunii de aur in perceptia estetica.   • Inceputul sec. XX, o noua orientare numita „psihologie obiectiva” (vezi: R. Muller-Freienfels, Psihologia artei; L. S. Vigotski, …

Mai mult »

PSIHOLOGIA SI ESTETICA

PSIHOLOGIA SI ESTETICA Probleme cadru: 1. domeniul esteticii 2. apelul esteticii la psihologie 3. domeniul psihologiei artei 4. psihoestetica experimentala   Lucrari de referinta: • M. Ralea, Prelegeri de estetica • N. Pirvu, Studii de psihologia artei • N. Groben, Psihologia literaturii • M. Delacroix, Psihologia artei • S.L. Vigotski, Psihologia artei • S. Marcus, Psihoestetica experimentala     Domeniul …

Mai mult »

Arta epocii elenistice

Domnia şi epopeea lui Alexandru cel Mare a însemnat sfârşitul lumii clasice greceşti de tip polis. Campaniile lui Alexandru au deschis calea spre universalitate a spiritului grec. “Grecii, scăpaţi de grija conducerii, puteau acum să-şi consacre energia sarcinii mai puţin ingrate de a răpândi în lumea întreagă arta lor Dar se pare că, după ce n-au mai fost stăpâni pe …

Mai mult »